Dincolo de sange - Val McDermid

             

An aparitie: 2011

Autor: Val McDermid

Categoria: Carti politiste

Categoria: Literatura Universala

Editura: LITERA

Nr. pagini: 394

 

 

„Dincolo de sânge” este a cincea parte a seriei în care personajele principale sunt superintendentul Carol Jordan și psihologul și profilerul Tony Hall. 

Despre ce e vorba? Ei bine ... pe scurt, ideea este că jucătorul echipei de fotbal Bradfield Victoria moare ca urmare a otrăvirii cu ricină, iar profilerul Tony Hill și superintendentul Carol Jordan trebuie să găsească  ucigașul tânărului.  În cele din urmă, există un atac pe stadion, în urma căruia sunt ucise câteva zeci de oameni. Ici și colo sunt personaje legate de caz, dar de fapt nu este foarte clar despre ce este vorba.

După ce am citit „Dincolo de sânge”, nu mă simt nici mai bogată în experiențe interne profunde, nici deosebit de emoționată, nici măcar încântată de lectură. Val McDermid  a avut prea multe idei pe care a încercat să le forțeze într-o singură carte. A început cu un nebun dintr-un spital de psihiatrie, a trecut la uciderea unui fotbalist, complotul familiei lui Tony Hill și atacul de pe stadion ... totul este acolo până la exagerare. Autorul sare din complot în complot, complotul este plin de haos și uneori provoacă confuzie în mintea cititorului.

O altă problemă a fost superintendentul Carol Jordan. Ei bine... Dacă doi oameni au murit în circumstanțe similare poate fi totuși o coincidență, dar dacă apare  și un al treilea caz, mi se pare că un lider de echipă decent ar dori să investigheze un astfel de fir și să nu umble după ”cai verzi pe pereți”.

 „Dincolo de sânge” cu siguranță nu m-a sedus și consider că timpul petrecut citind-o este risipit.

Leii Siciliei - Stefania Auci

            

 An aparitie: 2020

Autor: Stefania Auci

Categoria: Literatura Universala

Colectie: Babel

Editura: NEMIRA

Nr. pagini: 624

 

Paolo și Ignazio Florio își părăsesc satul natal Bragnara din Calabria, după ce această zonă a fost afectată de un nou cutremur. Este anul 1799. Familia Florio se mută din Calabria în Sicilia, în căutarea unei zile de mâine mai bune.

Paolo este un vizionar. El crede că impreună cu fratele lui pot avea succes. Deschid un mic magazin și, în ciuda negustorilor din Palermo care îi ridiculizează, încep să facă comerț cu mirodenii. Cu timpul, afacerea inflorește, și au mulți clienți. Numele Florio capătă din ce în ce mai multă importanță. Oamenii încep să îi respecte și chiar depind de ei. Fiul lui Paolo, Vicenzo, crește în magazin, urmărindu-și tatăl și unchiul. La fel ca Paolo este însetat de succes. Când Vicenzo moștenește averea familiei Florio, își extinde  puterea: mărește magazinul, comercializează sulf, devine armator, prelucrează tonul, cumpără podgorii, deține monopulul asupra transportului poștei etc.

Fiul lui Vicenzo, Ignazio Florio, crește și lucrează din greu cu tatăl său. El realizează ceea ce a visat Paolo și Vicenzo: obține recunoaștere și respect în ochii nobilimii din Palermo.

Alături de povestea ”Leilor” este și o poveste a femeilor italiene. Aflăm despre soarta Giuseppinei, mama lui Vicenzo,  care împotriva voinței sale trebuie să își părăsească familia, casa, pentru a își urma soțul. O susținem pe curajoasa Giulia, care în numele marii sale iubiri pentru Vicenzo, suportă cu mult curaj umilințele ulterioare și este apreciată în cele din urmă. Ea devine sprijinul lui.

”Leii Siciliei” este o poveste cu o mare doză de informații despre burghezia din Palermo a secolului al XIX lea. Autoarea  împletește faptele istorice cu visele personajelor și poveștile lor de dragoste, ceea ce încurajează lectură și mi-a stimulat dorința de a afla cât mai repede întreaga poveste a protagoniștilor. 

Ștefania Auci descrie pe scurt situația politică din Palermo, Italia și Europa înainte de fiecare nou capitol. Referințele sale istorice permit cititorului să vizualizeze mai bine fundalul romanului pe măsură ce se desfășoară. Elementele dialectului sicilian joacă un rol similar.Ele fac saga mai autentică.

Recomand!

Casa germană - Annette Hess

 

An aparitie: 2020

Autor: Annette Hess

Categoria: Literatura Universala

Colectie: Raftul Denisei

Editura: HUMANITAS

Nr. pagini: 376

Pasionată de istoria celui de-al doilea război mondial,  am fost intrigată de faptul că romanul Annettei Hess este despre vinovăție și responsabilitate pentru crimele comise de nemți și despre gestionarea denazificării.

Suntem la începutul anilor 1960. Numeroși avocați, experți și martori călătoresc în Germania pentru a judeca 21 de germani, care au făcut parte din personalul lagărului de la Auschwitz.

 Personajul principal, o tânără nemțoaică, ajunge din întâmplare traducător pentru  martorii care vin din întreaga lume, dar în special din Polonia. Primirea acestui loc de muncă neașteptat schimbă viața Evei.

Din păcate, cartea nu mi-a îndeplinit așteptările. A promis că va fi uimitoare, dar rezolvarea tuturor firelor - și sunt multe - nu mi-a plăcut. Procesul este fundalul a ceea ce se întâmplă în viața personajelor. Și sincer vorbind, aceste fire de „viață” sunt teribil de plictisitoare. Aventurile surorii personajului principal seamănă cu o telenovelă prost scrisă. De asemenea, logodnicul ei - care stârnește doar antipatie - pare să fie dintr-un univers paralel, iar soluția misterului m-a făcut să șoptesc „serios?”.

Unul dintre personaje dispare la un moment dat - la propriu - și nu știm de ce, motivele sale nu sunt explicate. Cât despre Eva –personajul principal ... eeh. Acesta este unul dintre cele mai enervante personaje literare pe care le-am întâlnit. Mereu gânditoare, plânsă, neștiind ce vrea. Își dorește să fie liberă sau vrea să fie condusă de un bărbat toată viață? Se simte vinovată sau se îndoiește de sine? Ce simte?Regret sau dezgust? Sau poate totul în același timp, dar de ce exact aceste sentimente și nu alte sentimente? Probabil că autoarea a vrut să ne identificăm cu Eva, dar acest lucru a fost imposibil, pentru că pur și simplu nu mi-a plăcut de ea!

Cu toate acestea, un mic plus se datorează recreării atmosferei generale a anilor 1960, a relațiilor sociale și a emancipării femeilor, a unei încercări de a înfățișa o nouă generație care este fascinată de Beatles și de cariera lui Grace Kelly și care nu se oprește asupra traumelor produse de război.

Zborul libelulei - Leila Meacham

An aparitie: 2020

Autor: Leila Meacham

Categoria: Literatura Universala

Colectie: Blue Moon

Editura: LITERA

Nr. pagini: 576

  

 Am fost mai mult decât nerăbdătoare să citesc acest roman și chiar nu am fost dezamăgită!  Acțiunea romanului are loc în principal la Paris în timpul celui de-al doilea război mondial, dar nu este cu adevărat un „roman istoric” ci, după părerea mea, mai degrabă un roman de aventuri și spionaj.

Începutul este puțin lent în măsura în care ni se prezintă cei cinci aleși pentru o misiune de spionaj și trimiși la Paris sub numele de cod „libelula”. Prezentare acestora este foarte interesantă și ne permite să  înțelegem  pe deplin motivațiile personale ale celor cinci, de asemenea, amploarea sarcinii care îi așteaptă. Am fost rapid captivată de intrigi, deoarece suspansul este întotdeauna prezent. Poveștile personale, ororile războiului, relațiile dintre personaje... totul este dozat la perfecțiune.

Fiecare capitol este punctat de un eveniment, iar curajul celor cinci agenți este cu adevărat impresionant. De multe ori riscă să fie expuși, iar povestea este plină de întorsături. Prin urmare, intrăm într-un joc de-a șoarecele și pisică, cel mai mic pas greșit poate fi fatal pentru ei și îi poate conduce direct în brațele Gestapoului. Deci în cine pot avea încredere? Cine sunt prietenii sau dușmanii lor în rândul populației din Paris?

Partea din poveste care mi-a plăcut cel mai mult  este perspectiva pe care a ales-o autoarea: nimic nu este alb sau negru. Naziștii nu sunt doar „băieții răi” și aliații, „băieții buni”. Toată lumea este gata să facă sacrificii pentru acest război și fiecare personaj are îndoielile, regretele și slăbiciunile sale, atât naziștii cât și aliați: asta face romanul atât de intens și personajele atât de îndrăgite

Mi-a plăcut, de asemenea, tema acestui roman care tratează rezistența într-un mod original și mai ales nou pentru mine. Suntem cu adevărat în centrul serviciilor de informații americane, imersiunea este totală. Cei cinci eroi ai noștri își vor asuma riscuri, neîncrederea și suspiciunea sunt omniprezente. Mi-a plăcut atmosfera cărții, care induce anxietate.

M-am atașat foarte mult de personaje. M-a frapat dedicarea lor față de țara lor, față de victorie. Mi-a plăcut modul lor de gândire și sacrificiile pe care erau dispuși să le facă.

Povestea este densă și bine construită, impregnată de speranță și umanitate! Recomand!

Spune-mi că ești a mea - Elisabeth Noreback

An aparitie: 2020

Autor: Elisabeth Noreback

Categoria: Literatura Universala

Categoria: Carti thriller

Colectie: Fiction Connection

Editura: TREI

Nr. pagini: 480

 

 

 

Când îmi aleg o nouă lectură, sper întotdeauna că îmi va oferi o experiență uimitoare, mai ales dacă este un thriller sau o poveste cu detectivi. De data aceasta a fost similar. După ce am citit descrierea de pe copertă, nu am mai avut nevoie de încurajări suplimentare pentru a citi romanul ”Spune-mi că ești a mea” de Elisabeth Noreback.

Încă de la început, autorul a reușit să mă propulseze între paginile romanului, de unde am urmărit totul, ca un protagonist tăcut. Și credeți-vă că am avut ce observa, la ce să mă gândesc, pentru că autoarea ne duce într-o călătorie tensionată prin labirintul minciunilor și misterelor nerezolvate din trecut, în care compania principală va fi un climat incontestabil de obsesie.

Romanul atinge un subiect dificil în care poți simți profunzimea unei tragedii aproape de la bun început. Stella, personajul principal, este o mamă care a supraviețuit celei mai grave drame posibile - și-a pierdut copilul. O zi discretă, o călătorie tipică în familie duce la o tragedie. O mamă care și-a pierdut copilul, dar nu și-a pierdut speranța că fiica ei este în viață și, în fiecare zi, zi de zi, Stella încearcă să-și găsească fiica. Cu toate acestea, mama nu renunță și ani mai târziu, ca psihoterapeut, la unul dintre pacienții ei, observă trăsături care indică faptul că Alice s-ar fi putut întoarce. Este aceasta o obsesie? Ce s-a întâmplat acum mulți ani? Ce s-a întâmplat cu adevărat cu fata? Există vreo șansă ca tânăra să se dovedească a fi copilul dispărut?

 ”Spune-mi că ești a mea”  nu este doar un thriller, ci și un roman psihologic perfect construit. La început, romanul seamănă cu un puzzle împrăștiat, dar acesta începe să se așeze repede. Problema este că unele piese încă lipsesc din acest puzzle. Găsirea lor se dovedește a fi mai dificilă decât s-ar putea presupune - și acesta este un plus, deoarece cititorul se implică foarte mult în soarta protagoniștilor, dorind să afle adevărul cât mai curând posibil.

Urmărim soarta personajelor din trei perspective, cartea are capitole dedicate Stellei, Isabellei și lui Kerstin. Acțiunile personajelor principale, precum și ale personajelor secundare, sunt urmărite cu atenție, analizând motivele deciziilor pe care le-au luat. Datorită narațiunii la persoana întâi, am obținut un portret psihologic al celor mai importante personaje și am putut să privesc în subconștientul lor, care nu a fost întotdeauna ușor de perceput. Am văzut luptele Stellei, atacul ei de panică, sentimentul de singurătate și disperare când a făcut primii pași spre trecut, care i-au deschis calea cititorului direct spre capcana subconștientului uman, unde visele încep să se transforme într-un adevărată obsesie.

 Mi-a plăcut modul în care autoarea s-a jucat cu sentimentele mele. Într-o clipă, am fost dezamăgită de comportamentul Stellei, de atitudinea ei autodistructivă și de comportamentul ei imatur, ca puțin mai târziu să o simpatizez și să o înțeleg pur și simplu. Același lucru se aplică și celorlalte personaje, autorul în mod inteligent ne duce pe piste greșite, ceea ce ne face să ne întrebăm cine este bun și cine este rău.

Până la mijlocul cărții, acțiunea nu este foarte dinamică, deoarece autoarea s-a concentrat în primul rând pe a ne arăta toate emoțiile care însoțesc personajele, asupra dilemelor lor interne. Aici dragostea, frica și anxietatea devin o obsesie. Mai târziu, acțiunea se accelerează, iar autorul surprinde cititorul cu fapte noi de mai multe ori. Datorită flashback-urilor, aflăm puțin despre trecutul personajelor și începem să înțelegem din ce în ce mai mult. Am ghicit câteva lucruri, dar nu am anticipat multe aspecte și au fost o surpriză destul de mare pentru mine. Cartea m-a ținut în suspans, am dat paginile cu mare interes, pentru că eram foarte curioasă cum se va termina totul. Au fost momente care au stârnit multe emoții în mine. Uneori mă enervau, alteori mă deprimau. Când am citit despre comportamentul unuia dintre personaje, nu mi-a venit să cred.

”Spune-mi că ești a mea”  nu este doar un thriller psihologic bine gândit și construit, ci și o paletă de emoții de neuitat. O poveste despre puterea iubirii materne. Despre perseverență și frici constante. O poveste despre obsesie, dor și regret. Despre iubiri bolnave, care rănesc și lasă urme. Despre bolile sociale, dar mai ales bolile psihice.

Soția bancherului - Cristina Alger

An aparitie: 2019

Autor: Cristina Alger

Categoria: Literatura Universala

Colectie: Armada

Editura: NEMIRA

Nr. pagini: 304

„Soția bancherului” de Cristina Alger este un thriller bine scris și construit, unde personajele principale sunt ... banii. Autoarea ne duce într-o lume interesantă, plină de culoare, plină de bani murdari, lăcomie, mândrie, interese suspecte și tranzacții în care sunt implicați oameni puternici și influenți. Este o lume brutală, nemiloasă, fără prietenie sau iertare. Acțiunea este prezentată alternativ din perspectiva a două personaje: Anabelle și Marina. Prima dintre ele este soția unui bancher care, după moartea tragică a soțului ei, începe să descopere secretele ascunse în trecutul acestuia. În loc să jelească în pace, este forțată să fugă constant pentru a-și salva propria viață. Al doilea personaj este un jurnalist care, împreună cu un prieten, realizează o investigație jurnalistică privind frauda fiscală. Destinul protagoniștilor se intersectează și evenimentele prezentate în carte încep să formeze un tot logic.

„Soția bancherului” este o carte la care am ajuns din curiozitate, pentru că nu am citit alte cărți ale autoarei. În plus, ador thrillerele și poveștile cu detectivi, iar această carte are o descriere atât de interesantă, încât nu puteam să nu o citesc. Acum, după lectură, pot spune că este un thriller foarte bun care captivează de la prima pagină. Autorul m-a catapultat cu ușurință în lumea politicienilor corupți și înfometați de putere și în lumea finanțelor globale, a banilor ascunși, unde nu există lege. Recunosc că mi-a fost frică de această poveste, dar autoarea a fost la înălțime.

La început, totul era aproape clar pentru mine - credeam că știu cine face ce. S-a dovedit, totuși, că nu sunt chiar atât de intuitivă, deoarece cu fiecare capitol ulterior îndoielile mele au crescut în loc să scadă. Și evenimentele descrise, conexiunile, m-au absorbit complet.

Au loc numeroase răsturnări de situație, aflăm din ce în ce mai multe secrete și detalii. Și când credeam că știu deja răspunsurile la toate întrebările ... Cristina Alger arată cine este responsabil și surprinde cu finalul - și cum!

Dar nu, nu voi dezvălui cum se termină „Soția bancherului”. Singurul lucru pe care vă pot asigura este că nimic nu este așa cum credeți - există mult mai multe fire narative și toate personajele sunt cumva legate între ele.

Dacă ați crezut că „Soția bancherului” este un alt roman despre evaziune fiscală sau spălarea banilor, vă înșelați. Infracțiunile inventate de autoare sunt mult mai grave și mai terifiante. Pentru a vă încuraja, iată câteva cuvinte cheie: bande, carteluri, teroriști sirieni, jurnaliști și ... criminali americani. Dacă le aruncăm pe toate într-o singură carte și le condimentăm cu drame personale, atunci vom obține o rețetă bună pentru un thriller.

„Soția bancherului” este o poveste a cărei acțiune străbate zona gri a băncilor. Deși știu despre bănci doar de la TV, cred că infracțiunile și escrocheriile pe care autorul le-a „inventat” se întâmplă și în realitate.

O viață regăsită - Lisa Jewell

             An aparitie: 2020

Autor: Lisa Jewell

Categoria: Literatura Universala

Colectie: Buzz Books

Editura: LITERA

Nr. pagini: 368

 

„O Viață regăsită” este o poveste despre obsesie și voința de a avea ceva cu orice preț. Această poveste te face să realizezi că nu trebuie să ai încredere în oamenii pe care i-ai cunoscut recent.

O poveste, întunecată și mohorâtă, care arată suferința unui părinte după ce a pierdut un copil și impactul unui astfel de eveniment șocant asupra întregii familii.

Ellie, în vârstă de cincisprezece ani, dispare în mod neașteptat în drum spre bibliotecă. În ciuda eforturilor poliției, familiei, prietenilor și cunoscuților, nimeni nu găsește urmele fetei. Consecințele pierderii aruncă o umbră asupra vieții celor dragi, relațiile se schimbă, echilibrul este deranjat, căsătoria părinților se prăbușește, iar rănile nevindecate și dureroase îi împiedică să găsească alinare. După zece ani, Laurel, mama lui Ellie, încearcă să meargă îninte, alături de un alt bărbat, Floyd, și de fiica acestuia de nouă ani, Poppy. Pentru Laurel, este primul simptom că poate trăi în continuare normal. Va reuși să-și aranjeze viața? Va afla ce s-a întâmplat cu Ellie?

Personajul principal al poveștii este Laurel. Îi urmărim cel mai des acțiunile, ne sunt dezvăluite gândurile și sentimentele ei. Este o femeie a cărei lume a fost distrusă, în ziua în care fiica ei a dispărut. Cu toate acestea, cea mai mare durere este când, după câțiva ani, ea ca mamă încă nu știe ce s-a întâmplat cu fiica ei. În această situație o întâlnim pe Laurel. În ciuda acestor evenimente,ea încearcă să ducă o viață normală: lucrează, se întâlnește cu prietenii, își vizitează copiii. Mi-a plăcut această eroină? Nu sunt sigură, dar cu siguranță mi-a părut rău pentru ea.

Floyd este un străin pe care Laurel îl întâlnește întâmplător. După cum se dovedește după ceva timp, este un domn galant, extrem de afectuos și grijuliu. Dar, în același timp, în timp ce îi urmăream acțiunile din carte, m-am simțit puțin neliniștită. Ceva nu era în regulă și nu aveam încredere deplină în el.

Cel mai interesant personaj este Poppy. Datorită asemănării sale izbitoare cu Ellie, ea are o aură de mister. Este o fată foarte fermecătoare și extrem de inteligentă. Nu se comportă ca un copil, ci ca o femeie adultă. Oriunde apare, toată lumea o adoră. Cine ești cu adevărat Poppy?

În ceea ce privește povestea, ea a fost dezvoltată într-un mod interesant. Acțiunile personajelor mi-au trezit emoții, atât pozitive, cât și negative, dar nu pot spune că sunt pe deplin mulțumită. Rețeta unui thriller de succes pentru mine este: secrete, puzzle-uri, tensiune și incertitudine la cote maxime, iar aceste aspecte mi-au lipsit. Lisa Jewell tinde să pună capăt tuturor firelor începute, nu spun că este greșit să nu mă înțelegiți greșit, dar de multe ori nu există suficient spațiu pentru a-ți stimula propria imaginație, deoarece la câteva pagini distanță cititorul are toate informațiile pe tavă și, în afară de concentrarea asupra narațiunii,nu trebuie să facă eforturi pentru a citi. Există și o lipsă de realism, deoarece toate aceste legături între personaje fac cartea foarte ireală.

Stiloul autoarei nu este rău și am petrecut câteva ore plăcute cu cartea, dar rezolvarea firelor prea repede nu este pentru mine. Nu sunt un fan al finalurilor deschise sau al firelor narative rezolvate la mijlocul cărții, îmi place să lucrez cu cartea, să caut câteva informații care nu sunt menționate în mod explicit și mi-aș dori să fi putut să o fac și în acest caz.

Cerere de prietenie - Laura Marshall

An aparitie: 2020

Autor: Laura Marshall

Categoria: Carti thriller

Editura: RAO

Nr. pagini: 304

 

 

Rețelele de socializare sunt o realitate virtuală care îi poate aduce pe oameni împreună, sau îi poate distruge.

„Cerere de prietenie” este o carte care, obligă cititorul să se gândească spre ce se îndreaptă societatea noastră și dacă oamenii nu sunt prea interesați de lumea virtuală și uită de lumea reală, își petrec viața pe rețelele de socializare și nu se întâlnesc în mod normal cu prietenii. De asemenea, trebuie adăugat că de multe ori ne descoperim viața în fața tuturor celor care ne vizitează profilul, neștiind că ne punem de fapt în pericol în acest fel.

Avantajul romanului este că subliniază problema prezentării unei vieți idealizate pe social media, ceea ce sugerează o lipsă de încredere în sine în lumea reală, o nevoie constantă de a primi semnale de acceptare de la ceilalți - chiar și în detrimentul sinelui real. Cu toate acestea, viața ideală prezentată pe internet este de obicei doar un joc de aparențe. Iar realitatea virtuală nu este una dintre cele mai sigure ...

Așa se întâmplă și în viața protagonistei acestei cărți. Folosind facebook-ul, primește o invitație de la o persoană care a murit în urmă cu 25 de ani. La început, Louise ia asta ca pe o glumă stupidă - la urma urmei, Maria nu i-ar fi putut trimite această invitație! Trecerea timpului și o serie de evenimente ciudate nu fac decât să o determine pe Louise să creadă că Maria a fost cea care i-a scris cu adevărat. După cum puteți ghici cu ușurință, personajul nostru principal a avut, în mod evident, legătură cu moartea ei.

Oripilată de felul în care merg lucrurile, ea decide să-și găsească vechii prieteni de la școală și să-și dea seama ce s-a întâmplat cu adevărat în noaptea în care Maria a murit. Va reuși ea?  Maria a supraviețuit atunci și acum se răzbună pe Louise?

Autoarea pune accent pe faptul că evenimentele din trecut au influențat viața personajelor noastre și a familiilor lor. Am regretat puțin că Laura Marshal vorbește doar din perspectiva Louisei. Mi-ar fi plăcut să aud și gândurile altor personaje menționate în carte: Sophie, Matt și Sam. Cu toate acestea, îmi dau seama că a le permite să vorbească ar transforma cartea dintr-un excelent thriller într-o carte psihologică și morală.

O altă problemă ridicată în carte - violența la școală (inclusiv violența psihologică) - ne îndeamnă să reflectăm asupra naturii omului și cât de ușor cedează influenței semenilor săi și împrăștie bârfe. Trist, dar atât de des prezent în rândul adolescenților.

„Cerere de prietenie” este o poveste foarte interesantă care m-a atras din primele pagini, iar tensiunea care a crescut de la capitol la capitol m-a făcut să vreau să cunosc finalul acestei povești cât mai curând posibil.

Și, deși finalul în sine nu m-a șocat, pentru că ceva îmi spunea că așa se termină totul, cred că este un thriller foarte bun.

Culpa - Jussi Adler-Olsen

An aparitie: 2021

Autor: Jussi Adler-Olsen

Categoria: Carti thriller

Editura: RAO

Nr. pagini: 544

 

 

”Culpa” este o poveste plină de suspans de la prima până la ultima pagină. Când ni se pare că am aflat tot ce era neclar și că totul a devenit evident, ne așteaptă o altă surpriză uluitoare. Romanul lui Jussi Adler-Olsen este al patrulea volum al seriei despre Departamentul Q, care se ocupă cu rezolvarea cazurilor vechi (nerezolvate) din Danemarca.

Departamentul Q este condus de Carl Morck ajutat de un cuplu ciudat. Primul element al acestei perechi neobișnuite este Assad, un sirian care nu este polițist, angajat inițial la secția de poliție ca om de serviciu, care are totuși nu doar talent de investigator, ci și multă experiență și contacte ciudate, sugerând (neclar) că poate în Siria a fost, de asemenea, polițist (cred că el aparține cu siguranță vreunui serviciu secret sau ceva similar). Cea de-a doua parte a tandemului este Rose, secretara, cu o personalitate disociativă. Rose este un geniu, căreia îi place să rezolve mistere.

Așa cum se întâmplă întotdeauna cu Carl, el nu este interesat în mod special de munca suplimentară, dar când apar noi indicii, instinctele polițistului de investigație preiau controlul. Problema care îi cade pe umeri este destul de confuză și inexplicabilă pentru o lungă perioadă de timp. Detectivul și echipa sa se întorc în anul 1987, când mai multe persoane au fost raportate dispărute și nu au fost încă găsite. Începe vânătoarea de informații, obținerea tuturor permiselor și documentelor care ar putea desluși evenimentele de acum mulți ani. În drumul spre rezolvarea acestor probleme, echipa întâlnește fapte șocante și neobișnuite.

Ancheta are un impact puternic asupra lui Carl, cu atât mai mult cu cât Assad, implicându-se în caz, își riscă propria viață. Când Carl concluzionează în cele din urmă că mai rău de atât nu se poate, un nou participant nemilos se alătură jocului. Finalul este neașteptat, surprinzător și conectează toate personajele.

„Culpa” este un roman în care intriga este de fapt doar un pretext pentru a arăta subiecte sociale și morale dificile și incomode pentru politicieni. De data aceasta, autorul abordează problema mișcărilor naționaliste, xenofobe și chiar neofasciste (nu numai în Danemarca) care cresc în forță. Chintesența lor erau practici medicale inumane care, în numele eugeniei, eliminau indivizii sociali nedoriti sau neadaptati.

Am fost îngrozită să citesc despre practicile lui Curt Wad. Am simțit șoc și neîncredere cu privire la cât de multă brutalitate, ură și o ideologie bolnavă poate ascunde un om în sine, imitând în exterior idealul virtuților.

Numeroase dialoguri amuzante între Carl și Assad, adesea ameliorează tensiunea.

Nu sunt tentată să spun dacă acest roman a fost pentru mine cea mai interesantă carte de Adler - Olsen. De ce? Deoarece fiecare volum al seriei este interesant. Domnul Adler-Olsen scrie atât de captivant încât, de fiecare dată când creează o poveste, dezgropată din adâncurile trecutului, aceasta prinde din nou viață și absoarbe cititorul.

Păcat că acest autor este atât de puțin cunoscut și popular la noi. Pentru mine, numele Adler-Olsen este o garanție a unei povești bune care îmi rămâne în memorie mult timp după lectură.

 Alte  recenzii care te-ar putea interesa:

Camera groazei - Jussi Adler-Olsen 

Vânătorii de oameni - Jussi Adler Olsen

Somnul raţiunii - Jussi Adler-Olsen