Federico, zis
Rico, locuieste cu mama lui singură într-o clădire dintr-un cartier din
Berlin. Mama este una dintre acele femei care nu trec neobservate: înaltă,
frumoasă, blondă și frapantă, și pentru
că lucrează multe ore intr-un club-bar, copilul este forțat să se
descurce singur mai multe ore din zi și noapte. Nu este o sarcină ușoară, dacă
avem în vedere că Rico este inteligent
pe jumătate. Nimic serios - așa cum el însuși dorește să sublinieze -
doar se întâmplă ca în creierul lui care
lucrează la o viteză mai mică decât în mod normal, uneori, firele care țin
împreună gândurile sale să se încurce un
pic de confuzie. Rico nu se poate orienta, nu distinge stânga și dreapta, nu este familiarizat cu numerele și
cu noțiunile matematice de bază. Dar este curajos, are o inimă mare, este atent
și sensibil, și ar dori să aibă un prieten.
Lumea băiatului, în fapt, începe și se termină cu perimetrul clădirii unde locuiește. Lui Rico îi este frică să plece pentru că nu ar ști cum să găsească drumul spre casă , dar compenseaza prin încercarea de a-și face prieteni prin vecini, unde, din păcate, sunt aproape toți adulți.
Lumea băiatului, în fapt, începe și se termină cu perimetrul clădirii unde locuiește. Lui Rico îi este frică să plece pentru că nu ar ști cum să găsească drumul spre casă , dar compenseaza prin încercarea de a-și face prieteni prin vecini, unde, din păcate, sunt aproape toți adulți.
„DEPRESIE:Senzația de
gol. Așa a numit-o mama când discutam între noi despre doamna Dahling.Depresia
apare atunci când toate sentimentele tale ajung in scaunul rulant.Nu mai au
brațeși din păcate taman atunci nu exista nimeni care sa te împingă. Probabil
că și roțile sunt dezumflate. E foarte obositoare.”
Într-o sâmbătă dimineață, Rico, tânărul nostru erou rătăcește fără țintă în fața clădirii sale atunci când un detaliu neobișnuit îi atrage atenția: o macaroană singuratică abandonată pe trotuar! După verificarea și investigarea completă , macaroana este clasificat în familia "rigatoni". Și asfel macaroană gasită in curte, îl ajută să facă cunoștință cu primul prieten adevărat al vieții sale: Oskar. Oskar este omologul său perfect, prietenul care se potrivește ca piesa corectă a unui puzzle.
Oskar și Rico, fiecare bizar și care au nevoie
de prietenie în felul lor, sfârșesc împreună, mai mult sau mai puțin la
întâmplare, pe urmele unui caz penal. Chiar Mister 2000! Hoțul de copii, cu
cinci răpiri deja la activ, care terorizează
și ține în suspans întreg orașul. Incredibil,
dar Rico depune eforturi pentru a-l salva
pe noul lui prieten și vine, în ciuda handicapului său, cu soluția cazului.
Cei doi
tineri eroi nu puteau fi mai diferiți: unul este înalt și subțire, foarte
inteligent , pe când celălalt este un
tip mic de înalțime și are un IQ sub medie, dar, are o inimă de leu... Rico are
flerul și inima, Oskar creierul și atenția.
„E enervant să vezi că unii oameni te
consideră complet cretin doar fiindcă uneori ești mai încet ca ei.Ca și când
creierul meu ar fi încercat să meargă cu o mașină fără volan.”
Povestea este spusă sub forma unui jurnal
ținut de Rico. Simplitatea textului și candoarea personajului principal fac
această carte o enclavă în prezent, un moment de poezie. Este imposibil pentru cititor să nu se atașeze de băiat și
să nu împărtășescă, cel puțin un pic din " gândurile și logica lui
neobișnuite” , dar, în felul său, lucid și apt.
Problema handicapului este discutată deschis și dezinhibat,
dar nu este subiectul principal al romanului, care este în primul rând un
thriller (o poveste cu detectivi )! Autorul prezintă deficiența lui Rico ca o caracteristică, cum ar fi culoarea
ochilor sau a părului, și nu ca principala trasătură a ființei sale. Rico este cu siguranță un „copil misterios dotat”, dar este plin de bunăvoință, independent, curajos și
dezvăluie un prieten loial, capabil să
își depășească limitele sale.
Concluzia: Acest
roman este uimitor! O poveste clasică cu
detectivi în care se împletește umorul,
poezia , o galerie de personaje frumoase
și emoționante ce îndeamnă
cititorul să se gândească la
percepția și acceptarea handicapului mintal.
Cu adevărat "O poveste fascinantă pentru copiii între 9 și 99 de ani ."
Teme de
discuție:
• De ce avem probleme fiind prieteni cu cineva care are un handicap?
• Cunoaștem oameni ca Rico?
• Această carte nu ne ajuta să apreciem mai bine pe cei ca Rico?
• Oscar este foarte inteligent , dar foarte singuratic, de ce?
Mulțumesc EDITURII ALL pentru
ocazia oferită de a citi și prezenta impresiile mele despre această
carte !