Angelologia de Danielle Trussoni

Titlu: Angelologia

Titlu original: Angelology

Autor: Danielle Trussoni

Pagini: 716

Editura: Litera

                  

 Mama Evanglinei a fost ucisa  când ea era  doar o fetita . La varsta de  doisprezece ani, tatal ei a a lasat-o  in grija maicutelor  . Acum, Evangeline are  douăzeci si trei de ani  si misterele trecutului ei încep să iasă la suprafată. O cerere aparent inofensiva de la un om pe nume Verlaine pentru accesul în bibliotecă de neegalat a  Manastrii St Rose, aduce la lumină istoria oamenilor si a îngerilor  dar in acelasi timp o afunda  pe Evangeline în secretele din trecutul ei.

            "Angelologia " a fost o carte care a intrat in atentia mea cu aproximativ o luna   în urmă .Inca de la primele pagini am fost  captivata de legenda creată de Trussoni.Aceasta este  construita pe istoria bisericii catolice, Biblia si alte texte religioase. Intriga este complexă , completă  si uneori mi-a fost greu sa cred ca totul este fictiune. Trussoni creează o lume intreaga doar prin cuvintele ei. Detaliile sunt vii si proza ​​ei este descriptiva, astfel încât cititorul  isi poate  imagina evenimentele din roman în mod clar. Sora Evangeline este o eroina placuta. Ea este tânără, dar mai înteleapa decât anii pe care ii are. Este complet credibilă - face greseli, dar niciodată nu actionează impulsiv.

             As vrea să pot spune mai multe despre Angelologie, dar nu imi gasesc   cuvintele. Tot ce pot spune este că este un roman incredibil .Mă simt ca si cum am asteptat prea   mult timp sa  citesc  aceasta  carte.

Femeia in negru de Susan Hill

        Nume:Femeia in negru 

  Autor:Susan Hill

       Editura:Leda

       Anul aparitiei:2009
       Nr.pagini:176

             Arthur Kipps este un avocat tanar care lucrează in  Londra și  urmeaza sa  se căsătorească curand . Totul pare roz pentru Arthur până intr-o zi cand este chemat în biroul șefului său  si insarcinat sa se ocupe  de  afacerile   clientei Alice Drablow care a decedat . Alice Drablow a trăit în satul Crythin Gifford într-o casă izolată .Aceasta este situata pe o insula  unde  se ajunge  numai prin intermediul unui drum   îngust și periculos .Pentru a complica lucrurile și mai mult, drumul  pietruit este accesibil numai pentru câteva ore în fiecare zi  atunci când mareea este retrasa . Adăugați la toate acestea  ca există mlastini pe fiecare parte a potecii  și toată zona este predispusa la ceața .   La înmormântarea dnei Drablow , Arthur vede femeia misterioasă în negru pentru prima dată. Ea este îmbrăcată în haine de modă veche negre și pare ca  suferă de o boală teribilă care o va ucide în curând si pe ea. La prima sa vizită în casa doamnei Drablow ,Arthur vede femeia ciudata din nou. Curând devine clar că există o poveste în spatele acestei femeie și că sătenii din Crythin Gifford știu despre  ea dar  refuza sa  vorbeasca. Cine este femeia în negru, ce  accident a avut loc   pe drumul  pietruit  și cine face zgomote în cameră încuiată de la  sfârșitul unuia dintre coridoare? Acestea sunt intrebarile la care  Arthur vrea să afle raspunsul , dar când va afla adevărul va fi suficient de puternic pentru a suporta  consecințele?

              ,, Femeia în negru”este o poveste captivantă, care isi tine cititorii in alerta tot timpul. Are  toate ingredientele unei  povesti cu fantome : o locație izolata , figura fantomatic a unei femei tinere, sunetul unui copil în pericol. Susan Hill a fost destul de inteligenta sa fie ambigua cu privire la data și locul exact al poveștii .Personajele sunt pline de culoare și unice. Descrierile sunt uimitoare și transporta  instantaneu cititorul înapoi în timp. Mi-au plăcut în special descrierile de peisaj, vreme și casa înfiorător  de izolata Protagonistul este fermecător ,sceptic și  realist.

 Am citit cartea și am privit apoi filmul. Filmul nu urmează în totalitate intriga cărții  și asta e păcat. Finalul filmului a fost  un final prost, spre deosebire de finalul cu adevărat oribil a romanului  în stil gothic , horror .

             Femeia în negru este una dintre cărțile mele preferate. O recomand tuturor fanilor romanelor de   groază și povestilor cu fantome. Este ideal pentru a  fi citita târziu în noapte sau în timpul unei furtuni.

                                  Se poate comanda de la Libraria online Libris.

Mircea Cartarescu - De ce iubim femeile

           

   Am auzit atat de multe pareri pozitive despre  aceasta carte incat m-am hotarat sa o citesc si eu .Este o carte ce o recomand oricui pentru că este un buchet de povestioare despre femei, fiecare cu câte o ”învătătură” – dacă îi pot zice asa.

                    Această colectie de povestiri scurte arata  multe fete ale iubirii.În opinia mea, această carte este un  mix subtil intre cultura  si dimensiunile erotice ale iubirii. Referintele  culturale care m-au  încântat sunt prezentate aproape în toate povestile ce compun cartea: de la Salinger, Kafka, la Dostoievski, Goethe, Rilke, de la Joyce, Nabokov, DHLawrence la Nieztche.Carte ne ia de mână si  ne conduce pe străzile din Amsterdamului , bulevardele  mari din San Francisco, pe străzile întunecate ale Belfastului , străzile celebre din Paris sau pe străzile vechi incarcate de istorie  din Cracovia. 

   Las aici marturie citate din cartea care mi-a creat o imagine completa asupra "misterului" pentru care sunt iubite  femeile...

 

,,Cea mai minunată femeie din lume este cea care te iubeşte cu adevărat şi pe care-o iubeşti cu adevărat "

,, Poate că Goethe a intuit cel mai bine criteriul fericirii: eşti cu adevărat fericit când vrei să opreşti timpul, să păstrezi acel moment pen­tru întreaga eternitate."

"Nu poti face nimic ca sa ai stil. Pentru ca stilul nu il ai, ci il esti. E engramat acolo, in ingineria vertebrelor din coloana ta vertebrala, in dinamica fluidelor corpului tau, in spotul de lumina de pe pupila ta catifelata. In intelepciunea mintii tale, care inainteaza cand universul inainteaza si se retrage."

,, Pentru că au sâni rotunzi, cu gurguie care se ridică prin bluză când le e frig, pentru că au fundul mare şi grăsuţ, pentru că au feţe cu tră­sături dulci ca ale copiilor, pentru că au buze pline, dinţi decenţi şi limbi de care nu ţi-e silă. Pentru că nu miros a transpiraţie sau a tutun prost şi nu asudă pe buza superioară. Pentru că le zâmbesc tuturor copiilor mici care trec pe lângă ele. Pentru că merg pe stradă drepte, cu capul sus, cu umerii traşi înapoi şi nu răspund privirii tale când le fixezi ca un maniac. Pen­tru că trec cu un curaj neaşteptat peste toate ser­vitutile anatomiei lor delicate. Pentru că în pat sunt îndrăzneţe şi inventive nu din perversi­tate, ci ca să-ţi arate că te iubesc. Pentru că fac toate treburile sâcâitoare şi mărunte din casă fără să se laude cu asta şi fără să ceară recunoş­tinţă. Pentru că nu citesc reviste porno şi nu navighează pe site-uri porno. Pentru că poar­tă tot soiul de zdrăngănele pe care şi le asor­tează la îmbrăcăminte după reguli complicate şi de neînţeles. Pentru că îşi desenează şi-şi pic­tează feţele cu atenţia concentrată a unui artist inspirat. Pentru că au obsesia pentru sub-ţirime-a lui Giacometti. Pentru că se trag din fetiţe. Pentru că-şi ojează unghiile de la picioa­re. Pentru că joacă şah, whist sau ping-pong fără sa le intereseze cine câştigă. Pentru că şofează prudent în maşini lustruite ca nişte bomboane, aşteptând să le admiri când sunt oprite la stop şi treci pe zebră prin faţa lor. Pentru că au un fel de-a rezolva probleme care te scoate din minţi. Pentru că au un fel de-a gândi care te scoate din minţi. Pentru că-ţi spun „te iubesc" exact atunci când te iubesc mai puţin, ca un fel de compensaţie. Pentru că nu se masturbează. Pentru că au din când în când mici suferinţe: o durere reumatică, o constipaţie, o bătătură, şi-atunci îţi dai seama deodată că femeile sunt oameni, oameni ca şi tine. Pentru că scriu fie extrem de delicat, colecţionând mici observa­ţii şi schiţând subtile nuanţe psihologice, fie brutal şi scatologic ca nu cumva să fie suspec­tate de literatură feminină. Pentru că sunt extra­ordinare cititoare, pentru care se scriu trei sfer­turi din poezia şi proza lumii. Pentru că le înnebuneşte „Angie" al Rolling-ilor. Pentru că le termină Cohen. Pentru că poartă un război total şi inexplicabil contra gândacilor de bucă­tărie. Pentru că până şi cea mai dură bussiness woman poartă chiloţi cu înduioşătoare flori­cele şi danteluţe. Pentru că e aşa de ciudat să-ntinzi la uscat, pe balcon, chiloţii femeii tale, nişte lucruşoare umede, negre, roşii şi albe, par­te satinate, parte aspre, mirându-te ce mici suprafeţe au de acoperit. Pentru că în filme nu fac duş niciodată înainte de-a face dragoste, dar numai în filme. Pentru că niciodată n-ajungi cu ele la un acord în privinţa frumuseţii altei fe­mei sau a altui bărbat. Pentru că iau viaţa în serios, pentru că par să creadă cu adevărat în realitate. Pentru că le interesează cu adevărat cine cu cine s-a mai cuplat dintre vedetele de televiziune. Pentru că ţin minte numele actri­ţelor şi actorilor din filme, chiar ale celor mai obscuri. Pentru că dacă nu e supus nici unei hormonizări embrionul se dezvoltă întotdeau­na într-o femeie. Pentru că nu se gândesc cum să i-o tragă tipului drăguţ pe care-1 văd în tro­leibuz. Pentru că beau porcării ca Martini Oran­ge, Gin Tonic sau Vanilia Coke. Pentru că nu-ţi pun mâna pe fund decât în reclame. Pentru că nu le excită ideea de viol decât în mintea băr­baţilor. Pentru că sunt blonde, brune, roşcate, dulci, futeşe, calde, drăgălaşe, pentru că au de fiecare dată orgasm. Pentru că dacă n-au or­gasm nu îl mimează. Pentru că momentul cel mai frumos al zilei e cafeaua de dimineaţă, când timp de o oră ronţăiţi biscuiţi şi puneţi ziua la cale. Pentru că sunt femei, pentru că nu sunt bărbaţi, nici altceva. Pentru că din ele-am ie­şit şi-n ele ne-ntoarcem, şi mintea noastră se roteşte ca o planetă greoaie, mereu şi mereu, numai în jurul lor.".

Credeti  ca am reusi să vă conving să cititi această carte? Sper că da.