An aparitie: 2019
Autor: Ildefonso
Falcones
Categoria: Literatura
Universala
Colectie: Biblioteca Rao
Editura: RAO
Nr. pagini: 912
Cartea
„Moștenitorii Pământului” descrie Barcelona secolului al XIV-lea. Îl însoțim pe Hugh
aproape toată viața. Îl întâlnim când este un copil de doisprezece ani, îl
însoțim în adolescență, tinerețe și mai târziu la vârsta adultă, până ajunge la
vârsta de peste cincizeci de ani. În adolescență, lucrează pe un șantier naval,
apoi devine cultivator de viță de vie, furnizor regal de vin și proprietarul
unui han. De asemenea, urmărim
soarta mamei și a surorii sale, care trezește invariabil o serie de emoții în
noi. Poveștile despre viața altor oameni sunt de asemenea de mare interes, de
exemplu, povestea sclavei Barcha sau a fiicei lui Hugo.
Este
foarte interesant faptul că nu știm cu adevărat ce se va întâmpla cu Hugo, dacă
va atinge în cele din urmă fericirea dorită. Când începem să credem că totul
merge în direcția bună și situația lui Hugo se va îmbunătăți, deodată se
întâmplă ceva complet imprevizibil și lumea eroului este întoarsă cu susul în
jos.
Nu
putem fi în întregime siguri dacă personajele care apar în roman sunt aliații
sau adversarii lui Hugo. Dintr-o dată, s-ar putea dovedi că persoana pe care am
crezut-o dușmanul personajului principal va arăta înțelegere, iar cineva care
părea apropiat va trăda. Datorită acestui fapt, îl susținem în mod constant
pe Hugo în evoluția sa, îi experimentăm eșecurile și ne bucurăm de reușite, ne
întrebăm cum se va încheia această poveste.
Fecioara Maria din imaginea
bisericii îi va zâmbi în sfârșit lui Hugo?
"Isi primi numaidecat raspunsul.
- Regele Juan o zice! rosti sentinta nobilul de pe esafod. Si in numele lui
vorbesc eu, Genis Puig, Conte de Navarcles, capitan general al armatelor lui.
Vopsitorul isi cobori capul.
- Arnau Estanyol! repeta nobilul. Hot si uzurpator! Eretic! Fugar de Sfanta
Inchizitie! Tradator al regelui! Tradator al Cataloniei!
Ranchiuna cu care striga acuzatia de tradare ii facu pe locuitorii Barcelonei
sa se departeze din nou de esafod. Se putea oare asa ceva? se intrebara multi.
Contele acela nu se putea purta asa.
- Te condamn la moarte prin decapitare! Toate bunurile tale vor fi
rechizitionate.
Se raspandi un murmur de indignare. Contele de Navarcles le porunci
soldatilor care aparau esafodul sa isi traga sabiile.
- Ticalosule!
Hugo se afla iarasi pe taramul nimanui, intre multime si soldati.
- Caine raios!
Strigatelor lui Hugo li se alaturara pe neasteptate tipetele ascutiie si
ininteligibile ale unei femei care isi croia drum prin multime. Cineva fugise
sa o anunte pe Mar.
- Arestati-o! porunci ofiterul.
Fu singura data cand Arnau incerca sa ii infrunte pe cei care il tineau
prizonier, cand isi vazu sotia urland. Se zvarcoli si dadu din picioare ca sa
scape din mainile soldatilor. Insusi Genis Puig, cu nepasare, de parca ar fi
fost un animal, il pocni de-l lasa lat.
Cativa nobili rasera.
- Canalie! striga din nou Hugo, de data aceasta spre batrana de pe scaun,
care zambea, stirba si cu bale la gura, cand il vazu pe Arnau prabusindu-se la
pamant.
- Inchideti-i gura smintitului! porunci ofiterul.
Insultele pe care Hugo i le adresa celei pe care el o considera vi-novata
de arestarea lui Arnau il impiedicara pe ofiter sa isi incheie amenintarea.
- Scroafo! Scarboasa! Sac de oase josnic ce esti!
- Cum indraznesti?"
Într-o
lume brutală, numai părerile regilor și ale celor puternici contează, în timp ce
un om obișnuit este ca un pion pe o tablă de șah mișcat de mâna invizibilă a
conducătorului. Uneori, soarta zâmbește doar pentru a lua înapoi totul,
inclusiv credința într-un mâine mai bun. Visele sunt extrem de importante
pentru fiecare ființă umană, dau sens vieții și te fac să simți că trăiești
chiar și în cele mai dificile momente, pentru că există un motiv pentru asta.
Cu toate acestea, repede, realitatea crudă ne poate face să realizăm că drumul
către succes poate fi extrem de lung și dificil. Asta nu înseamnă că trebuie să
renunți. Deși cu siguranță toți avem astfel de momente când ne simțim sfâșiați și trebuie să facem o alegere dificilă. La fel ca Hugo -
personajul principal al romanului -care de multe ori se simte sfâșiat, mai ales
când nu știe ce să aleagă, loialitatea sau voința de a supraviețui.
Romanul
aduce în atenția noastră și inegalitate și lipsă de toleranță față de evrei. O
lume crudă care nu permite iubirea din cauza unei religii diferite. Ce provoacă
o atitudine atât de extremă față de alți oameni? Poate teama de necunoscut și
de alteritate, poate un sentiment de pericol sau prostia umană obișnuită.
Cu
secole în urmă, evreii au fost persecutați și uciși. În multe cărți sunt
prezentați ca un grup social extrem de inteligent și muncitor. La ce a dus
asta? La ura și dorința de răzbunare și dorința de a recupera ceea ce le-a fost
luat cu forța cu mult timp în urmă. Ura față de alte persoane intensifică și
mai multă ură, disprețul crește lipsa de respect.
Falcones își prezintă eroii ca oameni buni, chiar își justifică dorința de răzbunare,
explicând ce li s-a întâmplat în viața lor. În acest sens, apare întrebarea:
răul pe care l-am experimentat ne dă dreptul să ne răzbunăm?
Există
multă sărăcie, suferință, cruzime și tristețe în acest roman, dar, în același
timp, credință și speranță profundă.
Sunt
foarte impresionată de această carte. După ce am citit-o, pot spune cu
siguranță că nu mi-ar plăcea să trăiesc în Evul Mediu timpuriu - în era Inchiziției,
a iobăgiei și a ignoranței. Sistemele care existau la acea vreme,
nedreptatea și inegalitatea socială nu îmi confirmă decât convingerea că, în
ciuda a tot, este bine să trăim în secolul al XXI lea liberi de acele practici,
reglementări, cerințe, pedepse, superstiții, deși realitatea noastră are
contemporaneitatea - nu mai puțin severă, dar cu alte - dezavantaje.
Concluzia:
Recomand această carte tuturor celor care ar dori să cunoască sau să-și
amintească legile care erau în Evul Mediu timpuriu, să simtă atmosfera unui
oraș de acum câteva secole, să cunoască viața rezidenților din diferite pături sociale,
viața lor de zi cu zi, bucuria, grija și îngrijorarea. Deși romanul are un
umăr mare de pagini, trezește interes de la prima pagină, te ține în suspans și
are ceva care îl obligă pe cititor să gândească. Lectura nu este
plictisitoare și destul de repede și, mai presus de toate, cu o curiozitate
neclintită, ajungem la finalul poveștii.
Alte recenzii care
te-ar putea interesa:
Romanul a apărut la editura Rao și îl găsiți aici.
