Adevaruri ascunse - Jorn Lier Horst

Colectie: Fiction Connection

Autor: Jorn Lier Horst

An aparitie: 2021

Editura: TREI

 

Un taximetrist dispărut, un seif misterios și un trecut învăluit în ceață.

Un complot interesant descris în detaliu de un fost polițist.

Taximetristul și mașina sunt dispărute și nu pot fi urmărite în niciun fel, ceea ce le dă bătaie de cap comisarului Wisting și echipei sale.

 În Larvik, o tânără mamă moștenește o casa de la bunicul ei, un bărbat care este de ani de zile în atenția poliției. Descoperă un seif în subsol. Ce ascunde acesta în interiorul său? Va fi trecutul lui Frank Mandt o povară pentru ea?

În mod neașteptat, conținutul seifului începe să conecteze două anchete. Crime, alcool de contrabandă, droguri, interceptări telefonice… Cu cât vedem mai mult din lumea interlopă, cu atât este mai complicată.

„Adevăruri ascunse” este o poveste polițistă, nu un thriller, aspect care trebuie remarcat chiar de la început. Acțiunea, așadar, se concentrează în principal pe dezvăluirea trecutului pe care îl are bunicul Sofiei și pe dispariția șoferului de taxi... lucrurile sunt strâns întrepătrunse, ceea ce introduce mai mult de o turbulență în roman. Aveam predicțiile mele despre  rezolvarea tuturor acestor puzzle-uri, soluțiile lor... și totuși Horst m-a surprins de mai multe ori! Ritmul acțiunii nu este surprinzător de rapid sau palpitant, dar acțiunea este lină și captivantă, iar povestea este totuși interesantă. Recunosc că m-a atras cu fiecare pagină din ce în ce mai mult..

În timp ce descoperă încet complotul criminal și scenele sale ulterioare, Jorn Lier Horst încearcă să atragă atenția cititorului asupra unui aspect foarte important al muncii anchetatorilor - etica în strângerea probelor și obiectivitatea completă, care uneori este greu de menținut. Autorul, prin povestea fictivă pe care a creat-o, demonstrează că nu întotdeauna martorii au dreptate, nu întotdeauna totul este evident și nu întotdeauna lucrează ofițeri cinstiți în timpul anchetei. „Adevăruri ascunse” permite cititorului să privească munca poliției dintr-o perspectivă complet diferită, ceea ce dă multe de gândit.

Cele  mai importante personaje ale poveștii sunt tatăl și fiică, Wisting și Line. Cea mai importantă acțiune are loc în jurul lor. Comisarul Wisting este un personaj care mi-a plăcut încă de la prima pagină. Cald, corect, reticent în a trece peste morți. Este persistent și are un mare simț al datoriei. Dă dovadă de clasă, năucind întregul sistem judiciar din sudul Norvegiei. Dar având în spate o echipă excelentă, acționând excepțional de metodic, leagă cu pricepere fapte și  fire aparent irelevante, descoperind toate adevărurile care urmau să fie uitate intenționat, chiar și de către procuror. Sunt sigură că toți ne-am dori să fim înconjurați doar de polițiști precum Wisting - drepți și corecti.

 Line este fiica lui Wisting. Viața ei trece printr-o revoluție. Femeia se află într-un stadiu avansat de sarcină și își va crește singură copilul. Ea își părăsește slujba și își plănuiește o viață netulburată aproape de tatăl ei.

 După ce am citit acest volum, pot spune cu siguranță că îmi plac foarte mult comisarul Wisting și fiica sa Line. Împreună formează un duo armonios și eficient, se ajută unul pe altul, în ciuda faptului că stau de părți diferite ale baricadei, pentru că femeia este jurnalist. Îmi place foarte mult personajul lui Wisting, pentru că pare a fi un polițist atât de obișnuit, nu chinuie cititorul cu probleme de natură personală, nu se îneacă în dependențe, nu irită. Mi-a plăcut foarte mult de el. Datorită lor, firele morale sunt o completare cu adevărat plăcută la anchetele aflate în derulare.

Concluzia:„Adevăruri ascunse” este o poveste polițistă excelentă, cu acțiune rapidă, intrigi încurcate și un final surprinzător. Autorul ne încurcă efectiv, dându-ne constant indicii greșite și ne îndepărtează mai mult de soluție decât ne apropie. Povestea este scrisă într-un limbaj ușor și simplu, ceea ce o face ușor de citit. Tensiunea crește odată cu fiecare parte pentru a ajunge la punctul culminant în final. Așa cum se întâmplă cu Horst, nu avem doar un complot criminal excelent, ci și relații interpersonale complexe care colorează întregul roman.

Iertarea - Yrsa Sigurdardottir

 

Editura: TREI

Autor: Yrsa Sigurdardottir

Nr. pagini: 464

An aparitie: 2020

 

 

Și din nou dragostea mea pentru lectură m-a condus în Islanda...

După ”Moștenirea” și ”Răfuiala”, ”Iertarea” este al treilea volum din seria despre comisarul Huldar și psihologul Freyja. Întrucât Freyja este psiholog pentru copii, ca și precedentele volume, această poveste este despre adolescenți care sunt vizați și uciși de un străin. Agresorul însuși informează publicul despre acțiunile sale - trimite înregistrări video în care pot fi văzuți copii speriați plângând isteric și cerându-și scuze... dar pentru ce ar trebui să-și ceară scuze?

Poliția din Reykjavik pare să nu aibă idee cum să prindă criminalul - timpul curge în favoarea lui și fiecare indiciu se dovedește a fi greșit. În cursul anchetei, rezultă că victimele nu au aproape nimic în comun între ele, cu excepția unui fapt pe care toată lumea îl ignoră.

A treia întâlnire cu Huldar și Freyja este o altă perspectivă asupra disonanțelor și problemelor sociale. De data aceasta se referă la un subiect adesea abordat în mass-media, și anume violența virtuală care oferă victimelor suferință reală. Problema cyberbullying-ului în mediul școlar, spre deosebire de violența clasică, este adesea minimalizată de adulți, iar psihologii copiilor și directorii instituțiilor de învățământ nu sunt capabili să facă față provocărilor erei digitale și să ofere ajutor eficient victimelor.

Hărțuirea cibernetică diferă de hărțuirea din pauză prin faptul că este continuă și se realizează prin intermediul rețelelor sociale, pe care adulții nu le pot accesa. Ei reacționează la posibile plângeri cu o mișcare a mâinii, deoarece cred că copiii nu sunt predispuși la cruzime, iar persecuția și umilirea semenilor lor sunt doar glume inofensive. Pe baza unei astfel de neglijențe, apar probleme mai grave care nu mai pot fi ignorate - sinuciderea sau dorința de a riposta împotriva agresorilor. Tocmai aceste probleme scriitoarea le-a încorporat cu succes în povestea sa criminală, garantând cititorului o lectură palpitantă.

Romanul Yrsei Sigurdardottir este o poveste criminală cu o intriga foarte eficientă, care ascunde detalii neașteptate ale puzzle-ului rezolvat de anchetatori până la ultimele pagini. Ofițerii descoperă următoarele piese ale puzzle-ului, lucrând nopțile și bând hectolitri de cafea.

Ca decor avem capitala islandeză. Farmecul uimitor al Reykjavikului este imposibil de contrafăcut! Străzi întunecate, munți de zăpadă, trotuare alunecoase și vremea copleșitoare, neplăcută și deprimantă. Autoarea a încercat să-și facă romanul la fel de dur ca acest oraș misterios!

Pe scurt: Pentru 48 de ore m-am mutat în capitala îndepărtatei Islanda, unde zăpada și gerul se strecoară chiar și în cele mai fierbinți inimi! Sunt foarte impresionată de intriga concepută de autoare! Un final complet neașteptat m-a făcut să mă îndoiesc de simțul meu de detectiv! După citirea cărții și analizarea atentă a conținutului acesteia, rezultă că toate elementele se reunesc, iar elementul psihologic intensifică și mai mult emoțiile! Clima uimitoare a Islandei face ca frisoanele să apară singure pe spate, iar puzzle-ul pare și mai confuz. 

Fiica Reichului - Louise Fein

An apariție: 2021

Autor: Louise Fein

Editura. Nemira

Colectie: Damen Tangou

Nr. pagini: 576

 

Inca o carte despre al doilea razboi mondial!!

Îmi plac romanele care ne oferă posibilitatea să descoperim cel de-al Doilea Război Mondial din perspectiva „dușmanului”. Povestea începe cu puțin înainte de venirea lui Hitler la putere. Descoperim familia Heinrich al cărei cap de familie este ofițer nazist. Hetty este doar o fată tânără la începutul romanului. Va crește odată cu ascensiunea nazismului și cu instaurarea unui regim totalitar. Și putem vedea cum această ideologie s-a strecurat în familii. Deci este și fascinant și înfricoșător în același timp. Dar sentimentele ei pentru un tânăr evreu o împing să pună la îndoială ideologia care i-a fost insuflată... De-a lungul paginilor, își va deschide ochii asupra a ceea ce se întâmplă cu adevărat.

Spre deosebire de alte romane care abordează același subiect, autoarea nu se concentrează pe anii 1939-1945, ci pe anii premergători războiului. Într-adevăr, povestea începe în 1929, aducând în prim plan îndoctrinarea cetățenilor germani la acea vreme. Hitler este la putere, reperele încep să fie schimbate. Copiii sunt crescuți cu ideea măreției Germaniei și a purității rasei. Ei cântă despre țara lor, studiază doar anumite cărți necenzurate, sunt „programați” să-i urască pe unii și să-i aduleze pe alții. De asemenea, sunt mențiuni despre programul Lebensborn sau școlile care le învață pe femei să fie soții bune.

Povestea este fascinantă și suntem prinși într-un fel de frământare diabolică pentru că sistemul nazist nu iartă nici cea mai mică abatere, iar tânăra care devine Hetty își va asuma multe riscuri pentru a-și satisface această dragoste pe care o simte pentru Walter, care este evreu. O femeie nu putea să se asocieze cu un evreu și să-și amestece sângele pur arian cu cel al acestui popor impur, pentru că represaliile erau groaznice.

Deși anumite evenimente sunt mai degrabă previzibile, romanul  rămâne foarte captivant și îndeamnă  la reflecție.

Mi-a plăcut acest roman și am regretat când l-am terminat, dar mi-ar fi plăcut să citesc mai multe detalii despre ce au trăit personajele în anii de război.   

Rafuiala - Yrsa Sigurdardottir

 

An aparitie: 2019

Nr. pagini: 488

Autor: Yrsa Sigurdardottir

Editura: TREI

 

 

 Orice scrisoare care conține o amenințare cu moartea trebuie, fără îndoială, luată în serios. Dar dacă a fost scrisă de un copil de 13 ani și găsită după 10 ani într-o capsulă a timpului? Este doar o glumă stupidă de copil sau este o prevestire a viitoarelor crime? Detectivul Huldar trebuie să răspundă acestei întrebări. Situația se complică și mai mult prin faptul că scrisoarea conține doar inițialele persoanelor care urmează să moară, nu și numele lor complete. Pentru a restrânge cercul potențialelor victime, Huldar decide să-l găsească pe copilul care a scris această scrisoare. Este ajutat de Freyja, psihologul cu care are un trecut complicat. Mai multe crime înfiorătoare au loc în același timp. Polițiștii descoperă cadavre dezmembrate, iar inițialele victimelor se potrivesc cu cele din scrisoare. Asta înseamnă, că autorul ei este un criminal? Ce au aceste două lucruri în comun? Polițistul și tânăra psiholog au foarte puțin timp să rezolve acest mister, iar fiecare acțiune îi apropie de aflarea îngrozitoarelor evenimente din trecut. Începe o cursă contra cronometru.

Yrsa Sigurdardottir a creat o poveste uimitoare care progresează treptat, descoperind noi fapte și conexiuni cu prologul. Firul politic și social, crimele macabre, evenimente din urmă cu mulți ani - toate acestea creează un tot coerent și bine gândit. Sunt încântată!

Fără a dezvălui prea multe despre intrigă, trebuie subliniat că autoarea proiectează lumea romanului într-un mod fără precedent, în care o patologie socială implică alta. Arată amploarea incredibilă a corupției în rândul funcționarilor guvernamentali și efectele ascunderii infracțiunilor sexuale oribile sub covor. În această lume nemiloasă, cei mai vulnerabili suferă de două ori: prima dată când sunt răniți și a doua oară când li se refuză dreptul de a-și afirma drepturile. Asemenea minciuni și abuzuri sunt de neconceput într-o țară care se laudă cu un nivel ridicat de încredere în guvern și în bunăstarea cetățenilor săi.

Crima este doar unul dintre firele narative din această poveste. Un altul care apare și este, într-un fel, forța motrică din spatele romanului este pedofilia.

Relația dintre Freyja și Huldar poate fi, de asemenea, considerată un alt fir. Personajele care, chiar înainte de a reuși să se scuture de ultimul caz macabru, care s-a soldat cu pierderea posturilor, se confruntă cu o altă enigmă criminală. Antipatia lor aparent reciprocă și trecutul complicat îi atrag împreună ca un magnet. Ceea ce se întâmplă între ei, însă, nu este nici ușor, nici neobișnuit.

Islanda apare ca un pământ întunecat în care rătăcesc tot felul de psihopați, oameni lipsiți de sentimente umane. Mintea lor a fost coruptă și singurul gând în mintea lor bolnavă este o altă crimă extrem de sângeroasă. Este plină de oameni care se luptă în liniște cu probleme, cu speranțe, dezamăgiri, singurătate și, mai presus de toate, cu traume care, în ciuda timpului, nu trec, ci dimpotrivă, se intensifică. Zăpada este departe de a fi albă pur, este îmbibată cu sânge și reflectă pe deplin tot ce se întâmplă. Orașul înghețat exprimă parcă răceala care predomină în sufletele locuitorilor săi și avertizează asupra pericolului care pândește în apropiere.

Pe scurt: Diverse nuanțe sociale, secrete, investigații perfect conduse, personaje bine conturate, tensiune construită cu pricepere, abordare inovatoare a multor chestiuni, realism al evenimentelor și numeroase secrete, care arată cum o patologie implică alta. Recomand!

Violonista de la Auschwitz - Ellie Midwood

Data publicării: noiembrie 2021

Editura:Litera

Nr Pag:384

Colectie:Buzz Books

 

  

Dacă cineva ți-ar pune întrebarea: ce este memoria, care ar fi răspunsul tău?

            Pentru mine, în afară de una dintre funcțiile minții umane, aceasta este o moștenire. Moștenirea celor care au murit iremediabil, dar datorită memoriei noastre devin nemuritori, pentru că fiecare persoană merită amintită și, în plus, mulți oameni fac parte din moștenirea culturală a întregii omeniri. Prin urmare, literatura bazată pe fapte istorice, trecute este extrem de importantă pentru mine.

     O  astfel de carte este „Violonista de la Auschwitz”, care spune povestea Almei Rose – violonista austriacă de renume mondial, prizonieră cu numărul 50381, a cărei singură ofensă împotriva lumii a fost că era evreică. Din cauza originii ei nepotrivite a ajuns în blocul experimental condus de dr. SS Clauberg. Cu toate acestea, a ajuns curând într-un bloc muzical supravegheat de Maria Mandl, datorită  talentului ei incomensurabil. Pentru a salva cât mai multe vieți umane, Alma, acceptă să conducă o orchestră de femei, spre încântarea soldaților germani. Datorită nervilor ei de oțel și a privilegiilor obținute cu grijă, a creat ceva din nimic. Astfel, ea a protejat aproape patruzeci de femei aparținând orchestrei sale. Alma, prinsă în spatele sârmei ghimpate, nu și-a uitat umanitatea, datorită pianistului maghiar Miklos Steinberg. Împreună, au regăsit bucuria de a cânta și au demonstrat că dragostea poate câștiga chiar și în cele mai negre zile.

     Totuși, lectura s-a deschis cu un prolog șocant, pe care îl uităm puțin dar pe care îl vom înțelege la finalul romanului, acesta completează povestea Almei, Alma care întotdeauna a făcut totul și a dat totul.cu un singur scop: pentru altele, nu pentru ea. O eroină, una adevărată.

     Pe scurt: Povestea emoționantă a unei femei puternice, hotărâte și curajoase.

Moștenirea - Yrsa Sigurdardottir

 Autor: Yrsa Sigurdardottir

An aparitie: 2018

Nr. pagini: 520

Editura: TREI

 

 O femeie, mamă a trei copii mici, este ucisă cu brutalitate. În mod brutal, nu este o exagerare, pentru că brutalitatea cu care a fost săvârșită infracțiunea îi lasă fără cuvinte chiar și pe polițiștii chemați la fața locului. De asemenea, s-a dovedit că fiica de câțiva ani a victimei a fost martoră involuntară la crimă. Detectivul Huldar încearcă să rezolve acest caz, de care probabil depinde viitoarea lui carieră. El este ajutat de Freyja, un psiholog al unui centru pentru minori, care încearcă să spargă zidul tăcerii din jurul fetei. Mai ales că totul indică faptul că criminalul va ataca din nou.

Evenimentele de acum aproape treizeci de ani, prezentate în scurtul prolog, sunt de o importanță cheie pentru înțelegerea întregii intrigi. În ele, vedem frați care tocmai au suferit una dintre cele mai grave și inimaginabile traume. Copiii sunt separați și dați spre adopție. Cum se leagă povestea lor cu crima timpurilor moderne? Citând, am avut câteva idei, dar autorul m-a surprins oricum. Eram aproape, dar pariam pe calul greșit. Yrsa țese fire într-un mod interesant și, din cauza unor detalii aparent nesemnificative, uneori schimbă complet sensul evenimentelor prezentate.

Pe scurt: Este o poveste bună, dar nu emotionantă. Este o poveste interesantă, dar nu am avut probleme să pun cartea înapoi pe raft pentru o vreme. Este o carte bine scrisă, deși uneori am avut impresia că povestea se târăște. Este o poveste care descrie lucruri crude în cuvinte frumoase.

Aspecte pozitive:

• Când vine vorba de complot, nu am de ce să mă plâng - există un secret misterios din trecut, o intrigă criminală construită interesant și câteva crime sofisticate și brutale.
•  Personajele, atât în prim-plan, cât și în fundal, sunt bine desenate - expresive și realiste.
•  Multe descrieri extinse în roman, ceea ce este un avantaj enorm pentru mine, deoarece permite cititorului să înțeleagă mai bine atmosfera cărții și să cunoască mai bine personajele.
•  Finalul în sine m-a surprins complet - pozitiv!
•   Nu am ghicit soluția și nu mi-am dat seama cine este criminalul până la sfârșit.

Nume de cod: Trandafirul - Kate Quinn

Data publicării:2021

Editura:Litera

Nr Pag:512

Colectie:Blue Moon

 

            Am citit toate cărțile doamnei Quinn până acum cu mare interes, dar aceasta este probabil cea mai bună. Cred că autoarea crește de la carte la carte. Este interesant că toate cărțile sale se referă la povești din cel de-al Doilea Război Mondial, necunoscute unui cititor obișnuit. Întreaga poveste este prezentată în așa fel încât este greu să te desprinzi. Înainte de a citi „Nume de cod. Trandafirul” am gândit în sinea mea – cum poate fi interesantă muncă criptologilor?Plictiseală! Din fericire, m-am înșelat.

Lecturând acest roman am folosit internetul foarte des, pentru că nu voiam să cred că codurile naziste au fost sparte în mediul rural britanic.

Bletchley Park a conectat pentru totdeauna soarta a trei femei. Chiar și ani mai târziu, când una dintre ele a fost atinsă de nebunie, încă simțeam legătura unică care le-a adus împreună.

Criptologi, legați de secrete de stat.

Tinere care își căutau locul pe pământ.

Trei prietene care au ajutat în lupta împotriva Hitler din spatele biroului.

Femei tinere care au iubit și au fost iubite.

Kate Quinn este o maestră în îmbinarea ficțiunii literare cu istoria reală, dar în „Nume de cod. Trandafirul”s-a întrecut pe ea însăși. Deși evenimentele descrise sunt fictive, personajele din roman sunt inspirate din personaje istorice reale. Autoarea le-a folosit numele, elemente de biografii, readucându-le la viață în paginile cărții ei. Sunt personaje fascinante – pline de viață, vervă și forță extraordinară, care au caracterizat acea generație de război. Kate Quinn le aduce un omagiu cu romanul ei, imprimându-le pentru totdeauna în inimile cititorilor ei.

Nu îmi voi ascunde fascinația pentru munca criptologilor. Vrăjită de cuvintele ei, autoarea m-a catapultat chiar în centrul Bletchley Park, unde m-am predat cu încântare cursei contra cronometru și acelei atmosfere nebunești de pericol constant.

„Nume de cod. Trandafirul”este o poveste despre criptologi curajoși și misiunea lor importantă. Despre prietenie, dragoste, trădare și lupta cu adversitățile din anii tulburi ai celui de-al Doilea Război Mondial. Sunt absolut fermecată de conținutul general și de fiecare detaliu al acestei povești.