Fata din turn - Katherine Arden

Categoria: Romane Fantasy

Autor: Katherine Arden

Editura: GRUPUL EDITORIAL ART

Nr. pagini: 480

Colectie: Youngart

An aparitie: 2022

 

Rusia, acoperită de zăpadă, ținuturi în care vechile credințe se îmbină cu o nouă credință, iar oamenii lasă daruri domovoilor de acasă înainte de a se ruga. Un loc în care copiilor li se spun basme despre vrăjitoare, iar printre copacii acoperiți de zăpadă, de pe iapa sa albă, un demon rătăcește pe pământ.

”Fata din turn” este despre călătoria tinerei Vasea, lupta ei cu prejudecățile vremurilor, pentru că este femeie, nu are drepturi precum bărbații, cel mai bine este să stea acasă, să nască copii și, practic, să tacă. Îndrăzneață, deloc inferioară bărbaților, Vasea este adesea mai bună decât ei, dar este Rusia pregătită să accepte că o femeie poate fi la fel de curajoasă ca un bărbat?

În întunericul pădurii apar noi amenințări, călugării devin și ei o amenințare din ce în ce mai mare. Ecourile evenimentelor anterioare nu vor fi nici ele tăcute... Cât de mare va fi prețul plătit, pentru a fi ea însăși și a-și apăra independența?

Povestea este presărată cu scene dramatice, chiar crude, în care sunt implicați Vasea și familia ei, moarte și sclavie. Alături de protagonistă vom cunoaște gustul lacrimilor, dar și gustul bucuriei, al fericirii, magia unei lumi fermecate, creaturi care se strecoară printre oameni dar vizibile doar aleșilor. Multe probleme vor fi rezolvate, dar vor apărea noi probleme, noi întrebări și mai puține răspunsuri decât și-ar dori cititorul să afle.

Cartea este un amestec de magie, credințe, mesaje, religie veche, dar și respect pentru lume și natura înconjurătoare. Nu toată lumea se poate adapta la noua religie, nu toată lumea își dorește, dar nu toată lumea uită de cei care au păzit case, bălți, păduri sau drumuri de secole. Două lumi încep să se amestece una cu cealaltă, ele interacționează, făcându-i pe mulți să vadă ce nu ar trebui, iar cealaltă se predă celor care îi negă existența.

Un basm magic, plin de magie, brutalitate, lupta eterna dintre bine si rau. Atmosfera misterioasă, incertitudinea și fiorul groazei sunt prezente pe tot parcursul cărții. Personaje unice, ciudate și înfricoșătoare. Frumusețea naturii acoperită cu zăpadă și gheață. O poveste despre opresiune, fărădelege, intrigi întunecate, credințe populare și libertate. Femeia și rolul ei în societate la acea vreme. Drepturile ei limitate, dependența totală de bărbați.

Deși mi-a plăcut foarte mult primul volum, această continuare nu m-a prins prea mult. Ceva a lipsit, în niciun moment nu a existat vreo tensiune reală. Multe dintre personaje au fost menționate și în primul volum, dar această carte în ansamblu nu a părut o continuare, ci mai degrabă o poveste complet diferită, nouă, care poate fi citită și independent de primul volum.

Aspecte pozitive:

• + personajul principal, Vasea, este creată ca o fată dintr-un basm
• + atmosfera, care este la fel ca în partea anterioară - atmosfera unui basm, dură și înfricoșătoare.
• +există multe elemente fantastice , precum calul care vorbește sau personajul Iarnă-Moartea. Există și multe forțe supranaturale (amuleta magică) sau evenimente miraculoase (nașterea unui copil, alegerea între viață și moarte).
• + poți simți aproape fizic răcoarea Rusiei și căldura focurilor sau a unei sobe fierbinți. Mă bucur că primăvara apar volumele din această trilogie, pentru că am impresia că iarna ar trebui să le citesc în haină de oaie.
• +mi-a plăcut foarte mult atenția autoarei la detaliile descrierilor. Ea a descris cu brio atmosfera aspră a Evului Mediu în Rusia, influența și lupta bărbaților la putere, precum și situația femeilor din acea vreme
• + O figură interesantă este părintele Konstanty, care devine din ce în ce mai obsedat de Vasea. În „Fata din turn” este chiar mai clar decât în „Ursul și privighetoarea” că Arden, a modelat acest personaj după arhidiaconul Frollo, deși, în opinia mea, Konstanty este mai aproape de versiunea lui Disney decât de cea creată de V. Hugo .
• +Mi-a plăcut folosirea personajelor din credințele populare, cum ar fi domovoii și alte spirite domestice, care există în mitologia populară rusă și care deseori ajută protagonista.
• + Într-un mod foarte viu, autoarea descrie marele decalaj economic dintre bogați si saraci .Palate moscovite poleite cu aur și sate arse, oameni înstăriți care trăiesc în lux, dar și săteni care mor de foame.
• +Deși nu a menționat nicăieri date specifice, ea a oferit cititorului indicii precum numele Hoardei de Aur și fapte despre invaziile tătarilor în Rusia. Chiar și figura Marelui Duce al Moscovei, Dmitri, a fost o figură istorică, ceea ce face cartea și mai intrigantă.

Aspecte negative:

• -povestea (romantismul) dintre Vasea și Morozka - superficială.
• -Morozko este un personaj prost construit. Îi lipsește personalitatea și carisma. Nu se comportă ca un demon, cu atât mai puțin ca Stăpânul Iernii și Stăpânul Morții. Este complet lipsit de mister.
• - deghizarea tinerei, mi s-a părut cam neconvingătoare, pentru că nu este suficient să îmbraci o fată cu ochi mari, care are părul până la genunchi în pantaloni și o haină cu glugă pentru a păcăli pe cineva că este băiat.
• -despre periculosul Urs, care zace legat undeva în adâncul pădurii, nu este menționat niciun cuvânt.
• - Odată cu kilometrii pe care Vasea i-a parcurs departe de ținutul ei natal, au dispărut și basmele și misterul, iar aura magiei a dispărut. Cred că s-a datorat mutării acțiunii în oraș. Medieval, primitiv, dar totuși un oraș. Și la Moscova, demonii se simt rău...
• -Romanul este construit pe stări, emoții, impresii și sentimente. Doar cititorul atent va observa lipsa unor elemente specifice, elemente care să încorporeze povestea într-un anumit timp și loc. Genul care ne permite să ne imaginăm, nu doar să simțim. Exemplu. Mai mult de jumătate din acțiune se petrece în pădure, pe drumuri, afară, dar toată lumea cunoaște pădurea așa cum este. Uneori, însă, ne mutăm înăuntru - o cabană, o casă boierească, o cameră a prințului, o saună, așa că acum întrebarea este: cum sunt mobilate aceste camere, ce se găsește în interiorul lor (în afară de sobă)? Este asemănător cu descrierile oamenilor, personajelor secundare - au doar o schiță generală, foarte modestă, inclusiv cea mai dominantă trăsătură.