Clubul crimelor de joi - Richard Osman

An aparitie: 2020

Autor: Richard Osman

Categoria: Literatura Universala

Editura: CRIME SCENE PRESS

Nr. pagini: 408

 

Sunt un mare fan al ficțiunii și thriller-urilor, motiv pentru care nu aș fi putut trece indiferentă  pe lângă cartea lui Richard Osman. Descrierea sa anunța o poveste captivantă cu personaje interesante.

 La un moment dat, un singur tip de erou a dominat romanele cu crime: un polițist exagerat, mohorât și alcoolic, a cărui viață personală este o mare mizerie. Însă, spre bucuria mea, acest model este uitat încet. Anchetatorii poliției nu mai sunt doar o altă copie a lui Harry Hole. Printre ei se numără reprezentanți ai legii obișnuiți (cineva ar spune plictisitori), femei inteligente și implacabile sau bătrâni geniali care, în loc să-și petreacă toamna vieții îngrijindu-și grădina sau tricotând pulovere, preferă  să  își consume energia și timpul liber urmărind criminali. Ideea nu este nouă, pentru că în urmă cu câteva decenii Agatha Christie a avut ca eroină a unei serii de romane, o doamnă în vârstă (sau mai bine zis o domnișoară) Marple, de care cititorii s-au îndrăgostit imediat.

Personajele principale ale cărții lui Osman sunt locuitorii proprietății de lux pentru bătrâni, Coopers Chase și membrii Clubului Crimelor de Joi: Joyce, Elizabeth, Ron și Ibrahim. Sunt patru seniori hotărâți care își petreacă timpul liber rezolvând crimele comise acum mulți ani. Vă puteți imagina bucuria și entuziasmul lor atunci când oamenii încep să moară în jur și ei, fiind în centrul evenimentelor, au ocazia să își desfășoare propria investigație pentru a descoperi și a pune după gratii adevărații ucigași. Aparent liniștită, viața rurală ascunde mai multe secrete decât vă puteți  imagina.

Ancheta se desfășoară destul de încet și calm, dar nu plictisitor. Din când în când apar noi ipoteze, fire și piste false. Mi-a plăcut mult faptul că ancheta a fost realizată pe două niveluri. Un nivel  aparține celor patru seniori fantastici și celălalt poliției. În opinia mea, acest mod de a conduce acțiunea a funcționat excelent. Cu toate acestea, am impresia că în unele momente există prea multe descrieri ale naturii, care  au încetinit ritmul.

 În ceea ce privește personajele, nu am de ce să mă plâng. Fiecare dintre ei este diferit și împreună formează un amestec exploziv. Elizabeth, în special, mi-a furat inima.

Prin urmare, acest roman nu numai că ascunde un caz penal intrigant, dar prezintă și luminile și umbrele din viața bătrânilor, atinge subiecte dificile precum moartea, plecarea, doliu, dorul de cei dragi, acceptarea bolilor sau a morții. Dar toate acestea sunt prezentate într-un mod atât de cald, blând încât autorul atinge cele mai tandre corzi din inimile și sufletele cititorilor săi. 

Finalul lasă speranța că acesta este doar începutul aventurilor pensionarilor energici.

Către final am avut două gânduri:

1. Ar fi minunat să avem astfel de bunici, veseli, plini de viață, pasionați, aventuroși.

2   Vreau și eu să fiu așa la pensionare. (fie ca  Elizabeth, fie ca Joyce)

Urzeala zorilor - Elizabeth Lim

An aparitie: 2020

Autor: Elizabeth Lim

Colectie: CorinTeens

Editura: CORINT

Nr. pagini: 512

 

 

 

”Urzeala zorilor” este o poveste care mi-a atras atenția din primul moment, mai ales datorită coperții sale.

A'landi este o țară fictivă cu elemente inspirate din China antică care tocmai a făcut pace cu Agoria, națiunea sa vecină, încheind o lungă perioadă de război în care s-au pierdut mai multe vieți, de ambele părți. Maia Tamarin, sora cea mai mică a patru frați și singura care a moștenit abilitățile de cusut ale tatălui ei, a pierdut foarte mult în acel război, inclusiv doi dintre frații ei iubiți. Maia este singura care încă mai are puterea să păstreze ceea ce a ramas din familia ei, deși banii sunt puțini și, în această lume, este imposibil ca o femeie să fie recunoscută ca Maiestru Croitor, deoarece acesta este un post destinat numai bărbaților.

Noua pace între regate depinde totuși de căsătoria dintre prințesă și prințul moștenitor al fiecărui regat. Odată cu moartea bruscă a croitorului regal, un mesager de la rege apare în atelier în căutarea celor mai buni croitori care să participe la o competiție în care câștigătorul va deveni croitorul împăratului. Pentru că tatăl ei este foarte bolnav, Maia profită de ocazie.  Își tunde părul, își schimbă hainele și merge la palat, unde se prezenta ca  Keton Tamarin, singurul descendent de sex masculin al tatălui ei, și astfel participă la competiția care va decide următorul croitor regal.

”Urzeala zorilor” poate fi împărțită în două părți: competiția dintre croitori și apoi călătoria Maiei pentru a coase cele trei rochii ale Amanei, considerate doar un mit.

Fiecare dintre aceste părți are propriul său farmec. În primul, Maia crește ca personaj, în timp ce suntem introduși în intrigi regale și facem cunoștință cu personaje importante precum împăratul Khanujin, viitoarea regină Sarnai și vrăjitorul regal, Edan. Tot aici începem să observăm primele urme de magie ale Maiei. A doua parte este mai antrenantă, ne va duce prin diferite părți ale imperiului într-o călătorie care va fi plină de noi teste și unde magia va fi mai prezentă. 

Pe Maia, protagonista noastră, am iubit-o încă din primul moment. Este o fată foarte puternică, generoasă, hotărâtă să-și îndeplinească visul și să lupte pentru a-l atinge chiar dacă viața ei este în pericol. A fost imposibil să nu observ  pasiunea ei pentru cusut și forța pe care o are din gândul că în acest fel își va putea susține familia și le va oferi o viață mult mai bună. Maia ne arăta că femeile sunt mai mult decât obiecte care trebuie să stea acasă, având grijă familie, că merită, de asemenea, să viseze și să realizeze ceea ce își doresc cel mai mult.

Celălalt protagonist masculin al nostru este vrăjitorul de la curte, Edan, nu vreau să vă spun nimic despre el pentru că este mult mai bine să-l întâlniți cu Maia în timp ce citiți, voi spune doar că mi-a stârnit curiozitatea de la prima sa întâlnire și în fiecare moment îmi doream să apară în poveste și da, va câștiga importanță pe măsură ce avansați cu lectura.

Mi-aș fi dorit să știu mult mai multe despre personajele secundare, dar ca să spun adevărul, am fost atât de conștientă de protagoniști, încât în ​​timpul lecturii nu mi-au lipsit.

Mi-a plăcut foarte mult  decorul, descrierile uimitoare ale țesăturilor, lumini, haine și tot ceea ce implică cusutul. Magia din această carte a părut spectaculoasă și, de multe ori, originală. Am întâlnit demoni, fantome, un deșert arzător, legende și mai presus de orice multă acțiune .

 De asemenea, mi-a plăcut mult complotul romantic, care nu domină povestea, vedem cum se construiește încetul cu încetul, până când personajele își dau seama de sentimentele lor. Finalul aruncă totul în aer. Și adevărul este că abia aștept să citesc continuarea. 

 Pe scurt, a fost o poveste care mi-a plăcut mult.”Urzeala zorilor”este prima parte a unei serii foarte interesante care m-a captivat de la început până la sfârșit. 

Drum in noapte - Kristin Hannah

 

Autor: Kristin Hannah

Categoria: Literatura Universala

Colectie: Blue Moon

Editura: LITERA

Nr. pagini: 400

 

 

Putem ierta tot ce ni se întâmplă?

Înainte de a lectura acest roman, vă recomand să răspundeți la această întrebare.  Acest lucru vă va ajuta să vă adânciți în lectură.

Aceasta este a doua carte de Kristin Hannah pe care am citit-o și sunt surprinsă pozitiv. M-a absorbit încă de la primele pagini, ceea ce nu se întâmplă des.”Drum în noapte”este o lectură intensă,  minunată, captivantă despre dragoste, prietenie, nebunie și vise de tinerețe, alegeri dificile și fragilitatea vieții. O decizie neprevăzută și pripită distruge viața câtorva persoane. Dar este și o poveste despre curaj, despre puterea iubirii și a iertării. Unora le este mai ușor, pentru alții este nevoie de ani să înțeleagă că aceasta este singura modalitate de a avea o viață fericită.

Sunt impresionată de modul în care autoarea a construit legături între personaje, fie că sunt adolescenți sau adulți. Ea descrie bine comportamentele și sentimentele lor. Conversațiile și emoțiile sunt naturale și nu artificiale. Personajele sunt extrem de credibile, iar motivațiile lor sunt adânc înrădăcinate în ceea ce li s-a întâmplat în trecut, experiențele lor îi modelează.

Personajul principal este Lexi, care a avut o copilărie foarte grea. A rătăcit prin diferite familii adoptive, deoarece mama ei, dependentă de droguri, a fost adesea în închisoare până a murit. O mătușă îndepărtată decide să o ia pe Lexi la ea. În ciuda tuturor, Lexi este o fată foarte bună, dar originea și starea ei materială este scoasă în evidență în ochii cititorului, de faptul că este prietenă cu gemenii Mia și Zach Faraday, care provin dintr-o familie foarte bogată. Au devenit inseparabili, petrec mult timp împreună. La un moment dat, lumea lui Lexi și a familiei Faraday se vor prăbuși și nimic nu va mai rămâne așa cum a fost. Alegerile pe care trebuie să le facă vor fi extrem de dificile.  

Ceea ce m-a făcut foarte curioasă în legătură cu această carte este personajul Jude Farraday, care este mama gemenilor Mia și Zach. Această femeie m-a iritat teribil la început, pentru că este genul de mamă care trebuie să știe totul, trebuie să controleze totul. De asemenea, este foarte protectoare și copleșitoare. Cu toate acestea, odată cu evoluția poveștii, ea suferă o transformare foarte interesantă. Cred că personajul lui Jude m-a fascinat mult mai mult decât personajele principale.

”Drum în noapte” povestește despre consecințele unei nopți tragice de vară, despre lucruri reale, despre oameni reali, abordează teme comune și situații de zi cu zi.

Vești din lumea întreagă - Paulette Jiles

An aparitie: 2021

Autor: Paulette Jiles

Categoria: Literatura Universala

Editura: CORINT

Nr. pagini: 240

 

            „Vești din lumea întreagă” este o poveste surprinzător de caldă și emoționantă a unei prietenii neașteptate între un veteran de război, căpitanul Kidd, și o fetiță de zece ani luată în captivitate de către indienii Kiowa, Johanna.

Căpitanul Kidd este un singuratic, care străbate orașele de frontieră și își câștigă existența citind știri din ziare, răspândind știrile ca și cum ar fi o misiune. Aceste întâlniri sunt foarte populare, deoarece toată lumea vrea să audă ce s-a întâmplat în lumea îndepărtată. Kidd evită politica, separă opiniile de fapte, propune citirea conținutului care deschide orizonturi și stimulează imaginația. Este convins că ziarele sunt cea mai importantă sursă de cunoaștere despre lume.

Johanna nu aparține nici unei lumi. Iubește lumea indiană, simplitatea ei, relațiile cu natura, dar lumea oamenilor albi o sperie, este incapabilă să o înțeleagă. Nu are identitate și nu cunoaște limba vorbită de oamenii albi.

Jefferson Kyle Kidd acceptă în ciuda vârstei sale, să ducă această fetiță sălbatică înapoi la familia ei din sudul Texasului. În timpul călătoriei, se formează o legătură puternică între cei doi și încrederea crește.

Această călătorie, după părerea mea, reflectă trecerea de la viața sălbatică, în care câștigă cei mai puternici și mai capabili să supraviețuiască în condiții dificile, la viața în civilizație. Kidd este gardianul și ghidul fetei, dar de la ea învață ce contează cu adevărat în viață, adică să ai pe cineva de care să ai grijă și care să te protejeze într-o situație dificilă. Kidd s-a simțit într-adevăr sătul de această viață rătăcitoare constantă, singurătate, distanță față de familie. Ceea ce a adus Johana de la indieni a fost capacitatea de a distinge între chestiuni importante și neimportante,

Acțiunea are loc la sfârșitul secolului al XIX-lea în Vestul Sălbatic, când au avut loc luptele pentru Texas între SUA și Mexic, când imigranții din acele părți nu s-au simțit în siguranță, iar singurele știri din lume au fost aduse lor de către căpitanul Kidd.

Contextul istoric a fost conturat cu atenție, iar psihologia copilului răpit de indieni a fost tratată foarte serios de către autoare; datorită acestui fapt, „Vești din lumea întreagă” este mai mult decât o simplă poveste despre libertate și cătușele impuse de societate, despre spargerea diferențelor și stabilirea unui dialog între culturi complet diferite. 

Cartea are o atmosferă unică. Când citim, simțim mirosul de praf, ploaie, iarbă uscată și slănină! Și sunetul căruței care scârțâie se amestecă cu cântecul sonor al Johannei și cu râsul căpitanului Kidd. Într-un moment ne mutăm în lumea lui Paulette Jiles, urmărim în grabă oameni care își abandonează îndatoririle, își părăsesc fermele pentru a asculta știrile din lume. O carte minunată pe care trebuie să o citiți. 

Camera cu fluturi - Lucinda Riley

An aparitie: 2021

Autor: Lucinda Riley

Categoria: Literatura Universala

Colectie: Blue Moon

Editura: LITERA

Nr. pagini: 512

 

 

„Camera cu Fluturi” este o poveste plină de mistere, care captivează cititorul. Încet, secretele se dezvăluie într-un crescendo de emoții.

Protagonista este o bătrână, proprietara Casei Amiralului, care își amintește copilăria și tinerețea și, de asemenea, se confruntă cu provocările din zilele noastre. Viața sa a fost determinată de evenimente din trecut, dar și de un mister de care nu știe. Urmărim și soarta celor doi fii ai ei, ai familiilor și prietenilor lor. Toate acestea pe fundalul pitorescului peisaj englezesc, printre grădini, fluturi și flori.

Autoarea aduce în atenția noastră câteva probleme importante care fac din „Camera cu  Fluturi” nu numai o lectură plăcută, ci o voce asupra unor probleme importante precum: violența domestică, maternitatea, moartea. Dar cel mai important aspect este încercarea de a  răspunde la întrebarea, este bine să ascunzi secrete pentru a proteja pe cineva de adevărul neplăcut? Sau poate este mai bine să nu ascunzi nimic, chiar dacă ar răni pe cineva? Ar fi fost diferită viața lui Posy dacă ar fi știut adevărul despre cele întâmplate cu ani în urmă în Camera Fluturilor?

În general, personajele sunt bine create, expresive, problemele lor sunt grave și povestea are mult potențial. Mi-au plăcut poveștile lumii devastate încet de război, unde viața unei fete mocnea, la fel de inocentă și fragilă ca aripile unui fluture. Descrierile copilăriei și adolescenței ei m-au absorbit complet, pentru că simțeam că sunt cu adevărat acolo. M-a iritat mama ei, căreia i s-a insuflat și un concept ciudat de maternitate și dragoste pentru un copil. Acesta este un exemplu perfect al modului în care dragostea pentru un copil nu este necondiționată. Micuța Rosy Posy a suferit pentru că și-a iubit mereu mama.

Chimia dintre Posy și Freddie și, în general, dragostea și tragedia trecutului lor nu m-au entuziasmat în mod deosebit. Am o atitudine similară față de relația dintre Nick și Sam - deși în cazul acestuia din urmă, au existat sentimente negative.

Un element deosebit de neconvingător al întregului roman a fost ușurința cu care personajele s-au confruntat emoțional cu dificultățile sorții, ceea ce a făcut imposibilă empatizarea deplină cu evenimentele prezentate.

Previzibilitatea pare, de asemenea, o mare problemă. Am citit multe în scurta mea viață și am urmărit și mai multe drame, așa că majoritatea firelor nu au fost o surpriză sau un mister pentru mine. Cu toate acestea, pe de altă parte, cel mai mare mister din ”Camera cu Fluturi” s-a dovedit a fi o surpriză pentru mine și, de fapt, mi-a satisfăcut curiozitatea. Păcat că firul a apărut abia la sfârșitul cărții.

Povestea în sine este frumoasă, emoționantă și foarte caldă. ”Camera cu Fluturi” merită cu siguranță luată în considerare dacă vă place genul romance, romanele de familie.

Dincolo de sange - Val McDermid

             

An aparitie: 2011

Autor: Val McDermid

Categoria: Carti politiste

Categoria: Literatura Universala

Editura: LITERA

Nr. pagini: 394

 

 

„Dincolo de sânge” este a cincea parte a seriei în care personajele principale sunt superintendentul Carol Jordan și psihologul și profilerul Tony Hall. 

Despre ce e vorba? Ei bine ... pe scurt, ideea este că jucătorul echipei de fotbal Bradfield Victoria moare ca urmare a otrăvirii cu ricină, iar profilerul Tony Hill și superintendentul Carol Jordan trebuie să găsească  ucigașul tânărului.  În cele din urmă, există un atac pe stadion, în urma căruia sunt ucise câteva zeci de oameni. Ici și colo sunt personaje legate de caz, dar de fapt nu este foarte clar despre ce este vorba.

După ce am citit „Dincolo de sânge”, nu mă simt nici mai bogată în experiențe interne profunde, nici deosebit de emoționată, nici măcar încântată de lectură. Val McDermid  a avut prea multe idei pe care a încercat să le forțeze într-o singură carte. A început cu un nebun dintr-un spital de psihiatrie, a trecut la uciderea unui fotbalist, complotul familiei lui Tony Hill și atacul de pe stadion ... totul este acolo până la exagerare. Autorul sare din complot în complot, complotul este plin de haos și uneori provoacă confuzie în mintea cititorului.

O altă problemă a fost superintendentul Carol Jordan. Ei bine... Dacă doi oameni au murit în circumstanțe similare poate fi totuși o coincidență, dar dacă apare  și un al treilea caz, mi se pare că un lider de echipă decent ar dori să investigheze un astfel de fir și să nu umble după ”cai verzi pe pereți”.

 „Dincolo de sânge” cu siguranță nu m-a sedus și consider că timpul petrecut citind-o este risipit.

Leii Siciliei - Stefania Auci

            

 An aparitie: 2020

Autor: Stefania Auci

Categoria: Literatura Universala

Colectie: Babel

Editura: NEMIRA

Nr. pagini: 624

 

Paolo și Ignazio Florio își părăsesc satul natal Bragnara din Calabria, după ce această zonă a fost afectată de un nou cutremur. Este anul 1799. Familia Florio se mută din Calabria în Sicilia, în căutarea unei zile de mâine mai bune.

Paolo este un vizionar. El crede că impreună cu fratele lui pot avea succes. Deschid un mic magazin și, în ciuda negustorilor din Palermo care îi ridiculizează, încep să facă comerț cu mirodenii. Cu timpul, afacerea inflorește, și au mulți clienți. Numele Florio capătă din ce în ce mai multă importanță. Oamenii încep să îi respecte și chiar depind de ei. Fiul lui Paolo, Vicenzo, crește în magazin, urmărindu-și tatăl și unchiul. La fel ca Paolo este însetat de succes. Când Vicenzo moștenește averea familiei Florio, își extinde  puterea: mărește magazinul, comercializează sulf, devine armator, prelucrează tonul, cumpără podgorii, deține monopulul asupra transportului poștei etc.

Fiul lui Vicenzo, Ignazio Florio, crește și lucrează din greu cu tatăl său. El realizează ceea ce a visat Paolo și Vicenzo: obține recunoaștere și respect în ochii nobilimii din Palermo.

Alături de povestea ”Leilor” este și o poveste a femeilor italiene. Aflăm despre soarta Giuseppinei, mama lui Vicenzo,  care împotriva voinței sale trebuie să își părăsească familia, casa, pentru a își urma soțul. O susținem pe curajoasa Giulia, care în numele marii sale iubiri pentru Vicenzo, suportă cu mult curaj umilințele ulterioare și este apreciată în cele din urmă. Ea devine sprijinul lui.

”Leii Siciliei” este o poveste cu o mare doză de informații despre burghezia din Palermo a secolului al XIX lea. Autoarea  împletește faptele istorice cu visele personajelor și poveștile lor de dragoste, ceea ce încurajează lectură și mi-a stimulat dorința de a afla cât mai repede întreaga poveste a protagoniștilor. 

Ștefania Auci descrie pe scurt situația politică din Palermo, Italia și Europa înainte de fiecare nou capitol. Referințele sale istorice permit cititorului să vizualizeze mai bine fundalul romanului pe măsură ce se desfășoară. Elementele dialectului sicilian joacă un rol similar.Ele fac saga mai autentică.

Recomand!