Cabana de la sfârșitul lumii - Paul Tremblay

Categoria: Carti thriller

Autor: Paul Tremblay

Editura: RAO

Nr. pagini: 288

An aparitie: 2022

 

Cabana este de fapt la capatul lumii. Fără acces la internet, fără acoperire telefonică (PARADIS!)

Încântătoarea Wen de șapte ani și cei doi tați ai ei (cum îi numește ea) Andrew și Eric își petrec vacanțele acolo. Trebuia să fie o idilă de familie netulburată, domnii cu nasul în cărți, Wen cu nasul într-un borcan plin de greieri.

 Începutul este promițător, pentru că este  idilic și angelic, dar știi subcutanat că ceva se va întâmpla. Așa că aștepți. Un vizitator apare de nicăieri și anunță Apocalipsa. „Nu ești de vină pentru nimic din ceea ce se întâmplă”, îi spune el copilului, „Nu ai făcut nimic rău, dar toți trei va trebui să luați niște decizii grele”.

         După această introducere, speram la un festin. Si ce am primit? Plictiseală! Familia care se odihnește într-o cabană din pădure este „atacată” de un grup de patru oameni care susțin că lumea se va sfârși în curând și doar ei, această familie, o pot salva. Ei trebuie să facă o alegere imposibilă pentru a salva omenirea. Acești patru chiar spun adevărul? Sau poate este un fel de sectă sau oameni bolnavi mintal? Eric, Andrew și Wen, în vârstă de 7 ani, devin ostatici lor. Ei rămân captivi și trebuie să ia decizii dificile și incredibile. Dramă după dramă precedată de știri tulburătoare la televizor. Cum se va sfârși această poveste? Ce alegere va face familia? Își vor putea salva viața sau vor trebui să sacrifice pe cineva pe care-l iubesc?

         După ce străinii au pătruns în casă, mă așteptam la ceva acțiune și în schimb avem o seară plină de amintiri și conversații. De parcă nu ar fi de ajuns, personajele principale nu sunt interesante. Sunt doar... obișnuiți. Da, arată cum Andrew a fost persecutat din cauza orientării sale, iar Eric este un catolic credincios și practicant. Cu toate acestea, nu este nimic nou sau revelator. Bănuiesc că fiecare dintre noi conștientizează ce dificultăți întâmpină homosexualii, iar cele arătate de Tremblay nu sunt ceva despre care să nu fi auzit până acum.  În lumina celor de mai sus, nu am înțeles care a fost motivul pentru care această familie anume a fost aleasă pentru a lua decizia despre sfârșitul lumii. Ce este atât de special la ea? Cum s-a remarcat un cuplu homosexual care a reușit să adopte un copil față de alți reprezentanți ai umanității care meritau ocazia de a opri apocalipsa? 

          Flashback-urile din carte sunt inutile și nu adaugă absolut nimic la intriga, nu o îmbogățesc. Întreaga poveste pare a fi o obsesie paranoică și imaginară a personajelor. Citând, am avut impresia că personajele vorbesc din nou și din nou despre același lucru, mi-a lipsit acel „ceva”, care face mai ușor să ne identificăm cu ele. Cred că dacă autorul s-ar fi concentrat doar pe jocul sadic dintre personaje, în afară de sfârșitul suprarealist al lumii, această carte ar fi putut deveni unul dintre cele mai bune thrilere, care au fost create până acum. De asemenea, cred  că celor patru străini le-a lipsit credibilitatea în rolul important pe care trebuiau să-l joace. Doar figura lui Leonard, liderul grupului, a părut mai interesantă. Cei patru tot susțin că au fost obligați să vină la cabană; că nu aveau de ales; căci nu li s-ar fi permis să dea înapoi și să nu îndeplinească  sarcina care le fusese prezentată tuturor în viziuni. Cu toate acestea, nicăieri nu se spune ce au vrut să spună de fapt - ce s-ar întâmpla cu ei dacă ar decide să nu o facă.

Ei bine...

Trebuia să fie și o apocalipsă, dar nimic nu se întâmplă. Sunt doar câteva știri la televizor despre dezastre naturale...nimic convingător.

Pentru a rezuma: ideea cărții a fost senzațională, dar potențialul nu a fost folosit. Din păcate, Paul Tremblay a intrat în cabana pe care a descris-o și a uitat ce trebuia să scrie. A uitat că trebuia să fie terifiant, că trebuia să fie despre ceva și să se îndrepte spre ceva. Finalul este la fel de plictisitor ca și personajele.

Aspecte negative:

• v  Avem o poveste despre relațiile care predomină în interiorul familiei capturate, întinsă pe multe pagini. Homosexualitatea celor doi protagoniști este într-adevăr cel mai interesant lucru din carte. Orice altceva - copilăria personajelor, complexitatea sentimentelor și relațiile de putere dintre parteneri, gândurile, amintirile, observații le întâmplătoare - este plictisitor ca naiba.
• v    -Tremblay e plictisitor, obositor, petrece paragrafe întregi descriind iarba, peretele, aranjarea mobilierului... Adevărata ciudățenie este scena în care intrușii încearcă să intre - de la paginile 49 la 70 sunt negocieri enervante.

”-Nu plecăm de aici până când nu ne lăsați să intrăm, ca să stăm nițel de vorbă.

-Am ascultat ce ai avut de spus până acum cu răbdare, Leonard. Dar nu suntem interesați..

-Nu plecăm  până nu apucăm să stăm de vorbă față în față.

-Ba noi avem de ales. O să sunăm la poliție. Chiar acum..

-…Să știți că nu aveți cum să faceți așa ceva. Adica să sunați la poliție. Aici nu e semnal, nu-i așa?”

• v    nu  am simțit deloc atmosfera „apocalipsei”. Mi-au lipsit informațiile, pentru că în afară de câteva scene vorbite, nu se întâmplă de fapt nimic care să mă convingă că ceva se întâmplă de fapt.
• v    acțiunea, este teribil de lentă, în cea mai mare parte nu se întâmplă nimic concret.