sâmbătă, 21 septembrie 2013

Oscar si Tanti Roz - Eric Emmanuel Schmitt


Sinops:  Oscar are zece ani şi trăieşte într-un spital. Chiar dacă nimeni nu are curajul să i-o spună în faţă, băiatul, bolnav de leucemie, ştie că va muri, iar războiul lui împotriva tuturor izbucneşte inocent, pătimaş şi deznădăjduit. Singura care-i intră în voie este Tanti Roz, o infirmieră bătrână, neîntrecută în născocit poveşti moderne, adevărate lecţii de viaţă, în care nici binele, nici răul nu sunt absolute şi nimic nu e aşa cum pare la prima vedere. Ea îi dă copilului ideea să trăiască fiecare zi ca şi cum ar fi zece ani şi-l învaţă să-i scrie epistole lui Dumnezeu ca să se simtă mai puţin singur. Cu Tanti Roz pe post de ghid într-o viaţă trăită fast-forward, Oscar parcurge, printre râsete şi lacrimi, itinerarul emoţionant al tuturor vârstelor şi experienţelor umane îmbogăţite de imaginaţia lui, care umple spaţiile albe şi îmbracă realitatea în veşmântul miracolului. Astfel, băiatul ajunge să-şi trăiască adolescenţa alături de prieteni, să se îndrăgostească la tinereţe, să se căsătorească la maturitate cu prima iubire, să o piardă şi, în cele din urmă, să regăsească dragostea la apusul unei vieţi ca o lumânare care arde la ambele capete.

Încerc să le explic părinţilor mei că viaţa e un dar buclucaş. La început ai tendinţa să-l supraestimezi crezând că viaţa pe care ai primit-o este veşnică. Apoi, dimpotrivă, îl subestimezi, găsind că-i o porcărie, scurtă de nu-nţelegi nimic din ea şi pe care uneori ţi-ar veni s-o arunci de să nu se vadă. Abia către sfârşit pricepi că nu-i vorba de nici un dar, ci de un simplu împrumut. Pe care trebuie să încerci să-l meriţi“.

ndurile mele:  Mi-a plăcut această poveste scurtă scrisă de Eric-Emmanuel Schmitt. O poveste frumoasă care se citeşte într-o oră dar ai nevoie de două zile pentru a o  digera.
Prin ochii inocenţi ai unui copil , Aprendemos muito mais do que podemos imaginar! am învățat  mult mai mult decât mi-aş fi  putut  imagina  despre acceptarea morții, voința de a trăi fiecare clipă ca și cum ar fi ultima, despre dragoste, prietenie, curaj ... Stilul de scriere este simplu, uneori filosofic.
         Cartea este narată de Oscar (prin scrisorile lui  către Dumnezeu), în care  el descrie cele mai importante evenimente  din viața sa  . Aceste scrisori au ceva magic. Vorbitul  ar fi prea ușor. Toată lumea poate face acest lucru, prin rugăciuni sau conversații  simple, dar o scrisoare scoate în evidență  sentimentele  unice pe care le avem atunci când scriem.
Oscar e  un personaj care m-a impresionat  foarte mult. Am vrut să-l protejez şi să îl îmbrățișez. Pentru cei doar zece ani ai săi , este uimitor de matur. Mi-a placut  şi Tanti Roz  care are un farmec aparte. A fost emoționant să citesc cum  ridica moralul  lui Oscar cu poveștile ei  despre  luptători  wrestler.
          Deşi bănuiam  cum se va sfarsi cartea, am sperat pană la ultimul rând că Oscar va învinge boala.
Concluzia: Aceasta carte este o poveste  despre  dragoste, prietenie, o lectie de viata pe care o recomand tuturor.

"Cele mai interesante intrebari raman intrebari. Si contin in ele un mister. La fiecare raspuns trebuie sa adaugi un 'poate'. Numai intrebarile fara interes au raspunsuri definitive".

Un comentariu: