duminică, 11 noiembrie 2012

Multumesc pentru amintiri-Cecelia Ahern





 Sinops: Cum poţi cunoaşte un om dacă nu l-ai întâlnit niciodată?

 Joyce Conway primeşte o transfuzie de sânge şi este copleşită de un sentiment de déjà-vu, care o face să simtă că trăieşte viaţa altcuiva. Joyce e convinsă că şi-a pierdut minţile... până când pleacă într-o călătorie uluitoare.
Viaţa cuiva ar putea depinde de tine chiar în acest moment. Iată argumentul care, într-o bună zi, îl convinge pe Justin Hitchcock să doneze sânge. Când primeşte un coşuleţ cu brioşe şi un bilet de mulţumire, bărbatul e sigur că cineva îi joacă o festă. Dar, cum cadourile continuă să vină, Justin e hotărât să dezlege misterul…
Emoţionant şi amuzant, romanul Mulţumesc pentru amintiri este povestea de iubire a doi străini aflaţi într-un moment de cumpănă.
*Gândurile meleÎn ciuda lecturării  mai multor  comentarii elogioase pentru cartea Ceciliei Arhen –’’Mulțumesc pentru amintiri “ nu pot  înțelege succesul cărții. Abia lecturasem  o treime din carte  cand povestea a devenit previzibila .Din păcate cand curiozitatea  mea a disparut , romanul si-a  pierdut  farmecul și  a devenit  obositor.Cu adevarat nu m-as fi suparat daca  Joyce  ar fi luat-o razna și  i-ar fi ucis pe toți din jurul ei .Cred că ar fi  fost mult mai interesant decât sa  aștepte tot timpul sa se intalneasca  cu Justin.
              Carte se bazează pe teoria că sângele donat pentru transfuzii este suficient pentru a împărtăși cunoștințele, sentimente  și amintiri . Premisa  ca  doi indivizi ar putea fi conectati  printr-o transfuzie de sânge  mi s-a parut extrem de ciudata. Aceiasi idée  a fost explorata cu un transplant de inima in Take My Heart de Mary Higgins Clark dar mult mai subtil. Nu mi-a placut   Justin, el a fost   egoist și s-a purtat  urat cu  Sarah . In  partea pozitivă, tatăl lui Joyce este absolut încântător iar  relația care o are cu fiica sa este duioasa.
 Impresia generala :  Povestea este  plictisitoare  cu multa  descriere și  acțiune lentă. A fost ca și cum autorul a încercat  sa  ajunga  la un anumit număr de pagini.


Cartea mi-a fost daruita de pitici dar voinici  de pe blogul piticidarvoinici.wordpress.com .  

                                  

2 comentarii:

  1. Din ceea ce scrii se pare că nu ești o fană prea înfocată a irlandezei Cecelia Ahern.
    Am citit toate cărțile ei traduse în română și chiar asta îmi place la ea, magia pe care o presară peste toate poveștile ei de dragoste astfel încât acestea devin parcă niște basme contemporane.
    - P.S. Te iubesc - cele 12 scrisori și cadouri care apar într-o sincronizare perfectă.
    - Suflete pereche - dragostea care se reaprinde după zeci de ani de separație.
    - Dispăruți fără urmă - locul magic în care ajung toate lucrurile pierdute.
    - Mulțumesc pentru amintiri - transfuzia de sânge și amintiri.
    - Prietenul nevăzut - prietenul imaginar/ invizibil care reface viața eroinei.
    - Cartea Viitorului - jurnalul scris în viitor și citit în prezent.

    Din punctul meu de vedere cărțile Ceceliei sunt fantastice, dar cu siguranță unele sunt mai bune iar altele mai slăbuțe.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu ma pot numi fana deoarece am citit doar cartea de mai sus. Am auzit numai lucruri bune despre cartile ei, am avut asteptari mari dar cartea aceasta m-a dezamagit. O sa incerc totusi si alte carti ale ei pe viitor. De mult vreau sa citesc P.S. Te iubesc.

      Ștergere