Cartea viitorului- Cecelia Ahern

Sinops:Tamara Goodwin a avut mereu tot ce şi-a dorit. A crescut într-o vilă luxoasă, cu plajă privată, un dressing cu haine de firmă, pat cu baldachin şi propriul jacuzzi. Când, pe neaşteptate, tatăl ei moare, viaţa Tamarei şi a mamei sale se schimbă dramatic. Îngropate în datorii, ele sunt nevoite să se mute la ţară, într-o casuţă aflată iîn curtea castelului Kilsaney. Într-o bună zi, un autobuz cu o bibliotecă ambulantă trece pragul domeniului.Privirea Tamarei cade asupra unui volum legat în piele, cu lacăt şi încuietoare aurite. Ceea ce descoperă acolo îi taie răsuflarea şi îi zguduie lumea din temelii...
O carte plină de suspans şi de mister, care vorbeşte cu delicateţe despre dragoste şi prietenie.

„Înainte, nu mă gândeam la ziua de mâine. Trăiam în prezent. Voiam asta acum, voiam ailaltă acum. Ultima dată când l-am văzut pe tata, am țipat la el, i-am spus că-l urăsc, apoi i-am trântit ușa în nas. Niciodată nu mă dădeam un pas înapoi sau în afara universului meu îngust, pentru a mă gândi la ce făceam sau la ce spuneam, lucruri care îi afectau pe ceilalți. I-am spus tatei că nu vreau să-l mai văd niciodată și nu l-am mai văzut. Nu m-am gândit niciodată la ziua următoare sau la posibilitatea ca acestea să fie ultimele cuvinte pe care le-a auzit de la mine și aceasta să fie ultima mea discuție cu el. Am multe lucruri pe care trebuie să le clarific. Multe lucruri pentru care să mă iert. Iar asta cere timp. Mi-am pierdut tatăl. El și-a pierdut zilele de mâine, iar eu mi-am pierdut toate zilele de mâine alături de el. S-ar putea spune că acum sunt recunoscătoare pentru zilele de mâine. Acum vreau să le fac pe toate cât se poate de bune.”

Impresiile mele: Un nou roman de Cecelia Arhern  care m-a surprins placut . La început, am găsit naraţiunea un pic cam lentă , dar  aceste prime capitole ne permit să cunoaştem  personajele și fundalul.

             Deși personajul principal trăiește o dramă, autorul nu recurge la teatru. Tamara plânge și strigă, dar are, de asemenea, un simț al umorului ironic și ascuțit, în timp ce unchii săi nu par să înțeleagă sarcasmul. Es como si hablaran idiomas diferentes. Este ca și cum vorbesc limbi diferite. Son gente sencilla, sin hijos y la llegada de Jennifer y Tamara altera sus vidas tranquilas. Ei sunt oameni simpli, fără copii iar  sosirea  celor două, Jennifer și Tamara,  modifica viața lor liniștită.

          La historia está narrada por la propia Tamara y el ritmo rápido , pero nada superficial, hace que en cuanto empiezas no puedas dejar de leer.  Povestea este relatată de Tamara în ritm propriu, fără nimic superficial, aşa încât  atunci când  începi , nu te poţi  opri din citit. Enseguida te verás atrapado entre sus páginas, deseando saber qué está pasando en esa casa. Ești prins între paginile sale, întrebându-te ce se întâmplă în acea casă.

La situación de Tamara es de todo menos halagüeña porque sin su padre y su madre, que apenas sale de la cama, el futuro no puede ser más inquietante.              Cecelia Ahern a creat personaje bucolice și oarecum caricaturale. E isso é bom, porque de certa forma os tornam únicos. Și asta e bine, pentru că în unele privințe o face unică. Rosaleen, por exemplo, é aquela mulher voltada para os afazeres da casa, com obsessão por limpeza e organização, e que passa a maior parte do dia fazendo doces e quitutes. Rosaleen, de exemplu, este o femeie  obsedată  de curățenie și ordine, și își petrece cea mai mare parte a zilei preparând  dulciuri și delicatese. Tem um temperamento calmo e um rosto simpático, mas sabemos que esconde alguma coisa. Ea are un temperament calm si o faţa prietenoasă, dar știm că ascunde ceva. É uma mulher intrigante, que age com desconfiança e está sempre à espreita da sobrinha. E o femeie intrigantă  care acționează suspicios și este întotdeauna ascunsă faţă de  nepoata sa . E não é à toa que Rosaleen rouba a cena. În  diferite momente, ea poate fi mai interesantă decât personajul principal  , ceea ce nu este deloc rău, dacă vă puteți bucura de cartea ,de mister.

             Unul dintre personajele mele preferate este sora Ignatius, o călugăriță adorabilă, apicultor amator. Ella supondrá un gran apoyo para Tamara y se convertirá en su mejor amiga. Ea va fi un mare sprijin pentru Tamara și va deveni cea mai bună  prietenă a fetei . Paragrafele dedicate întâlnirilor cu Tamara, sunt cred cele mai bune scene ale cărții. Un alt personaj preferat este  No final, descobre-se que ela apenas fora alguém que amara demasiado e o desfecho dela deixou-me um bocado triste porque ela simplesmente não era culpada pelo amor que a consumiaUn alteWeseley,  care a  crezut în Tamara, și a urmat-o în  toate, fiind un prieten adevărat .

Irmã Ignatius é outra personagem fascinante e divertida.             Atmosferă de suspans si aventura care predomină,  atrage cititorul, în timp ce acesta așteaptă cu nerăbdare dezvăluirea misterului . Entretanto, não é um livro isento de falhas. Cu toate acestea, nu este o carte fără defecte. Inceputul este confuz , iar complot previzibil  într-o anumită măsură.

Concluzia: Este o carte care vorbește despre dragoste, durerea de a pierde pe cineva drag și ce se poate întâmpla  mâine.

O início é confuso, a trama previsível até certo ponto e o texto tão espontâneo que às vezes reflete uma inexperiência com a escrita, embora a autora tenha outros livros publicados. Adoro-o e acho que traz um grande ânimo, diversão e encanto

„Cei care au mintea deschisă trec prin viață conștienți, receptivi, văzând lumină acolo unde este întuneric, văzând o posibilitate în căi închise, gustând victoria atunci când alții scuipă eșecul, punându-și întrebări când alții iau lucrurile așa cum vin. Sunt mai entuziaști. Mai puțin cinici, mai puțin blazați. Nu se dau bătuți cu una, cu două. Mintea unora se deschide mai târziu în viață, în urma unei tragedii sau a unui triumf. Oricare dintre acestea poate fi o cheie care descuie cutia cunoașterii, pregătindu-i pentru a accepta necunoscutul și pentru a spune la revedere pragmatismului și liniilor drepte.”

 

„Ce ar fi fost dacă… Cum ar fi dacă am ști ce ne aduce ziua de mâine? Oare am repara totul? Oare am putea?”

 

„În noaptea aceea am învățat ceva important, că n-ar trebui să încerci să oprești tot ce urmează să se întâmple. Uneori e nevoie să te simți stânjenită. Uneori trebuie să fii vulnerabilă în fața oamenilor. E un lucru necesar, pentru că face parte din tine, ca să ajungi la cealaltă parte din tine, a doua zi.”

 

Stoner - John Williams

Sinops: William Stoner, fiul unor fermieri din Vestul Mijlociu, se inscrie la Universitatea din Missouri pentru a studia agricultura. Incet-incet, isi da seama ca adevarata sa vocatie este literatura. Ajuns profesor, va incerca sa insufle generatiilor de studenti dragostea pentru lecturi, ducind in acelasi timp o viata aparent banala, care capata insa o valoare universala. E, de fapt, viata majoritatii dintre noi, cu conflictele, singuratatile, izbinzile si mai ales infringerile noastre intr-o lume cel mai adesea potrivnica. Stoner este o experienta literara unica, un imn inchinat literaturii care ne modeleaza vietile.

„Uneori, cufundat în cărți, îl izbea dintr-odată revelaţia că sunt atâtea lucruri pe care nu le știe, atâtea cărți pe care nu le citise; și seninătatea pe care se străduia să o obțină se făcea țăndări în clipa în care realiza ce puțin timp îi oferea viața să citească atâtea, să învețe tot ce trebuia să știe.”

Impresiile mele: O carte cu adevărat spectaculoasă, ceea ce întărește teoria că o carte este atemporală, dacă este bine scrisă . Acest roman, pentru cei care nu știu, a fost publicat pentru prima dată în  anul 1965.
               Sunt literalmente  fără cuvinte.  Am citit recenzii  foarte bune despre această carte , dar nimic nu m-a pregătit să mă simt complet îndrăgostită  de  personajul principal!  Un om nesemnificativ ,  mic și genial,dar  care  în același timp, are o forță imensă ce îl ajută să reziste presiunilor psihologice aproape de netrecut ...

             În această carte, care nu pare a avea  nimic special la prima vedere ,îl  urmăm pe William Stoner de la viață simplă și săracă la o fermă din Missouri, la transformarea acestuia atunci când intră la universitate , până la sfârșitul vieții sale, ca profesor pensionat de la Universitatea din Columbia. Seguimos os seus passos, os seus erros, os momentos cruciais da sua vida, de tristeza, de aparente fracasso e apatia, mas também de paixão, de certezas, de compromisso com o conhecimento. Noi urmăm pașii lui, greșelile lui, momentele cruciale ale vieții sale, tristețea, apatia, dar, de asemenea,vedem pasiunea, dăruirea pentru profesia sa.

                  Totul pare a fi doar o succesiune de evenimente din viața unui profesor universitar, cu o narațiune fără înflorituri ,cu un fir narativ simplu, fără mare complexitate. Mas foi esta simplicidade que me agarrou ao livro e me fez apaixonar por este William Stoner. Dar tocmai  aceasta simplitate , m-a făcut  făcut să imi placă de  William Stoner. De certa forma, Stoner disse-me muito por, no início, ter feito a sua formação em literatura inglesa medieval, por ter aspirado a ser professor universitário e, por fim, a sê-lo. Toată nesiguranţa lui, temerile, cum a năzuit să să fie profesor universitar și în cele din urmă a reuşit, m-a făcut să mă gândesc la mine.

Ca şi personajul său, Joan Williams  este un autor discret . Nu ni se spune nimic , totul este sugerat. Primele pagini  nu dezvăluie nimic important , dar dintr-o dătă eşti prins şi visezi la o viaţă mai buna pentru  William Stoner .  Joan Williams are un talent incredibil, este un maestru al cuvintelor, un contrabandist al verbului. Certains passages sont magistralement écrits et résonnent de justesse et de beauté. Unele pasaje sunt scrise cu  măiestrie și rezonează cu acuratețe și frumusețe. M-am bucurat de fiecare rând, și nu am simţit  nici o dorință de a sări peste un paragraf . Paradoxalement ce livre ne parle pas au cœur, ne caresse pas l'âme mais vise l'intellect, la pensée.

În mod paradoxal, această nu este o carte sentimentală, nu mângâie sufletul, dar urmărește intelectul, gândirea. À la manière d'un Faulkner. In maniera lui Faulkner.

 Concluzia: Este é um livro sobre a natureza humana, sobre a descoberta e o gosto pela literatura, sobre a universidade, sobre o amor, a desilusão, e tudo é contado de forma a não parecer sentimental, mas é. Este o carte despre natura umană, despre descoperirea și gustul pentru literatură,  despre universitate, despre dragoste, deziluzie, dar totul este prezentat  astfel încât să nu pară sentimental, dar este. Este livro é de uma sensibilidade enorme ao relatar-nos coisas que são, aparentemente, banais. Această carte este de  o sensibilitate foarte mare ,care se raportează la lucruri aparent banal.

 

„Nu avea nici un prieten și pentru prima dată în viață şi-a dat seama cât e de singur. Uneori, seara, în camera lui din pod, îşi ridica ochii din cartea pe care o citea și privea spre cotloanele întunecate unde flacăra lămpii pâlpâia printre umbre. Dacă privea lung și fix, din întuneric s

e năștea o lumină ce lua forma imaterială a lucrurilor pe care le citea. Și atunci se simțea suspendat undeva în afara timpului, la fel ca în ziua aceea, în sala de curs, când i se adresase Archer Sloane.”

 

“Când era extrem de tânăr, Stoner credea că iubirea e o stare absolută a ființei la care, dacă ai noroc, poţi accede; la maturitate, ajunsese la concluzia că iubirea e paradisul unei religii mincinoase, spre care omul ar trebui să privească cu neîncredere amuzată, cu disprețul blând al celui care a încercat-o pe pielea lui și cu nostalgie jenată. Ajuns la mijlocul vieții, a început să înțeleagă că nu e o stare absolută, dar nici o iluzie; o vedea ca pe o devenire cât se poate de omenească, o stare inventată și modificată clipă de clipă și zi de zi prin voință, prin inteligență și cu inima.”

 

„Dragostea față de literatură, față de limbă și față de modul cum misterul minții și al inimii se dezvăluie în migăloasele, straniile și neașteptatele combinații de litere și cuvinte, în tiparul cel mai negru și mai rece – dragostea pe care o ținuse ascunsă de parcă era ceva ilicit și periculos a început să o afișeze, timid mai întâi, apoi cu curaj și, în cele din urmă, cu mândrie.”

Farlander - Col Buchanan

An aparitie: 2014

Autor: Col Buchanan

Categoria: Literatura Universala

Editura: TREI

Nr. pagini: 576

Sinops:  Prima carte din seria Inima Lumii
„Numele meu este Ash, i-a spus el regelui. Și sunt rōshun, ceea ce în limba mea înseamnă „gheaţă de toamnă" – cea care vine devreme. Adică vin din locul de unde vin toţi rōshunii, de unde porneşte răzbunarea. A făcut o pauză, aşteptând ca vorbele sale să-şi facă efectul, apoi a continuat: Ai dreptate, am venit să iau ceva de la tine. Am venit să-ţi iau viaţa!"
Ash face parte din secta rōshun, asasini care oferă protecţie prin ameninţarea cu vendeta. Ajuns prea bătrân pentru meseria aceasta şi afectat de dureri de cap teribile (similare celor care îi orbiseră tatăl), Ash are o viziune în care fostul lui maestru îi cere să-şi ia un ucenic. El îl alege pe Nico, un tânăr sărac, disperat şi singur, însă nu apucă să-i termine instruirea, deoarece trebuie să plece în Sfântul Imperiu Mann, într-o misiune care pricinuise deja moartea a trei rōshun

 

 

„Nu judeca un om după drumul pe care o apucă. Dacă nu ai parcurs tu însuți drumul acela până la capăt, nu-i poți spune altuia nici încotro se îndreaptă, nici ce lasă în urmă.”

 

Impresiile mele: Romanul ne introduce într-o lume întunecată, mohorâtă, în pragul colapsului. . Cei mai mulţi dintre locuitorii săi sunt sub jugul Imperiului Mann, născut dintr-o mișcare religioasă, în care comportamente cum ar fi cruzimea și abuzul nu sunt numai permise, ci încurajate și recompensate.

          După 50 de ani de luptă constantă, ultimul bastion al confederației este în Mercian ecranat în spatele orașul Bar-Khos, care face faţă unui  asediu neobosit de zece ani lungi. Cu toate acestea, singurul copil al conducătoarei , Sfânta Mann, ucide cu sânge rece o femeie aflată sub protecția Röshun (un ordin de tutori / criminali care trăiesc pe insula Cheem).Aceste evenimente  conduc pe Ash (cel mai faimos dintre toţi röshunii) și ucenicul său chiar în inima imperiului, cu nici un alt scop decât să efectueze vendetă lui.

           Mi s-a părut inedită povestea sigiliilor. Ele sunt un fel de talismane  care  protejează  purtătorul. Deoarece toată lumea știe (în acest univers), că dacă un purtător de  sigiliu este ucis , vor  exista represalii: o răzbunare. Și că va fi un Roshun  implicat.  Aceştia invată de  tineri  să  lupte și  să ucidă, cu  scopul de a îndeplini răzbunarea. I Rōshun, all'apparenza, possono sembrare quasi dei cavalieri Jedi (si, la copertina lo fa quasi intendere ndr), ma in realtà sono persone molto più fragili di quanto si possa Rōshunii, aparent, pot părea nişte  Cavaleri Jedi (coperta aproape  sugereaza acest lucru ), dar, în realitate, sunt oamenii mult mai fragili decât ați putea crede. Hanno trovato nel loro ordine, la via per una vita retta, che segue dei rigidi principi morali. Ei au descoperit în ordinea lor, calea spre o viață mai bună, urmând principii morale stricte.

         Ash este un personaj care intrigă de la început și care se dovedește a fi o ființă destul de asocială, dar are o inimă bună. Desigur, este un mare războinic, dar este foarte capricios și  nu știm aproape nimic despre el. Il ne vaut pas Durzo Blint à mes yeux. Quant à Nico, c'est un apprenti comme les autres , et j'ai apprécié le fait qu'il ne soit pas subitement super fort ou quelque chose dans ce goût là. În ceea ce îl  privește pe Nico, acesta  este o ucenic la fel ca ceilalți, și m-am bucurat de faptul că nu este brusc foarte puternic. Cependant, il n'est pas très courageux, et je n'ai pas toujours compris ses choix, donc je n'ai pas vraiment réussi à m'attacher à lui . Cu toate acestea, el nu este foarte curajos, iar eu nu am înțeles întotdeauna alegerile sale, așa că  nu am reușit să mă atașez  de el. J'ai préféré par exemple Sérèse et Aléas, ou même Baracha, qui sont plus intéressants je pense. Am preferat  de exemplu pe  Baracha, un Roshun destul de strict, care va concura mereu cu Ash, şi fiica lui  Sérèse, care sunt mult mai interesanţi. Am fost, de asemenea, intrigată de  Che, și sper că autorul va dezvolta frumos  acest personaj care îi oferă o mulțime de posibilități pentru următoarele volume. În ceea ce privește pe cei răi, ei nu sunt foarte credibili, cred că ... singurul dintre ei care mi-a atras atentia este Matriarha Sasheen (împărăteasa Mann). . Ea este o femeie puternică și hotărâtă care domnește ca un pumn de fier într-o mănușă de catifea.

          Intriga este bine realizată , personajele sunt bine construite și au profunzime. Cu toate acestea, mă așteptam la  mai multă acțiune. Cred că acest prim volum are  marele defect al multor prime  volume : acest volum  este doar o introducere. Are acțiune și aventură, dar ele sunt introduse  foarte târziu și, prin urmare, sunt destul de scurte. Col Buchanan are o scriere foarte frumoasă, foarte fluidă ... dar sunt descrieri care sunt total inutile, care ocupă  prea mult spaţiu , persistând pe o scenă minoră ... Finalul m-a surprins foarte mult.... Ce se întâmplă cu Nico este coerent, bine realizat și curajos din partea autorului.

 Concluzia: Romanul dezvăluie latura întunecată a ființelor umane.  Expresia latină  Lupus homini Homo (omul este un lup pentru om), se potriveşte perfect evenimentelor care se petrec în această poveste.Cine apreciază fantezia centrată pe răzbunare, va găsi în viziunea  lui Col Buchanan, ceva complet nou și foarte interesant.

 

Ultima imparateasa - Anchee Min

Sinops: Conceput ca o continuare a povestilor fascinante descrise in Imparateasa Orhidee si a intrigilor infiripate in misteriosul Oras Interzis, acest ultim roman semnat de Anchee Min duce pina la capat reinterpretarea din perspectiva moderna a vietii tumultuoase a ultimei si celei mai controversate imparatese din istoria Chinei. Ultima imparateasa este de fapt povestea dramatica a transformarii Orhideei dintr-o tinara puternica si increzatoare intr-o conducatoare abila, capabila sa tina friiele unui imperiu in declin, o poveste in care dramele personale din palatele tainice ale Orasului Interzis devin pe nesimtite tragediile istorice ale unui intreg popor. Confruntata cu necesitatea de a-si asuma o dubla regenta, cu pierderea prematura a doi fii, cu pasiuni amoroase reprimate pina in ultima clipa a vietii, cu invazia Marilor Puteri si ingenuncherea morala si economica a Chinei, imparateasa Tzu Hsi se dovedeste, in viziunea lui Anchee Min, o femeie capabila sa sacrifice totul in numele adevarului si al dreptatii, dezmintind profetia conform careia „China va fi distrusa de catre o femeie”.

 

„Precum un râu ce cântă

Tâşneşti ca să curgi liber.

Te privesc fericit...

Amintirea despre noi

E dulce şi desăvârşită.”

Impresiile mele: Anchee Min interpreta a modo suo il carattere di questa famosa imperatrice cinese, basandosi sulle testimonianze e gli scritti dell'epoca, e ci ripropone l'immagine di una donna assetata d'affetto, pronta a rischiare tutto per proteggere il figlio, intelligente e capace di conquistarsi la fedeltà incondizionata dei suoi servitori. Bazată pe fapte și personaje reale, cartea este narată la prima persoană și prezintă personajul principal,  ca o femeie sensibilă , care își asumă fără tragere de inimă puterea și face multe sacrificii, pentru a proteja pe cei  pe care îi iubește și încercă să salvaze  un imperiu condamnat la moarte. Pentru chinezi, secolul al XIX-lea a fost o perioadă marcată de războaie și revolte, care au culminat  la sfârșitul dinastiei Ch'ing.  Singura constantă în această perioadă tumultoasa este puterea exercitată de Tzu Hsi, ultima împărăteasa din  Orașul Interzis.  După  moartea împăratului Hsien Feng, este nevoită să îşi asume regenţa în numele lui  Tung Chi, fiul de doi ani și moștenitor unic al dinastiei Ch'ing. Astfel, cititorii îi urmăresc transformarea dintr-o tânăra femeie  , care a reușit să devină concubina favorită  a domnitorului chinez, într-un lider raţional  , care a condus China pentru mai mult de patru decenii.
            În plus după ce a dejucat un număr mare de intrigi politice, Tzu Hsi a fost forțată să se confrunte zâmbind, cu   bărbați și femei care ar  fi putut să o ucidă.  Ca  şi cum  nu  ar fi fost suficiente problemele aduse de domnie, împărăteasa a avut o mare pierdere în viața personală: moartea copilului, la 19, cauzată de o boală venerică  de care s-a molipsit la prostituate. Deoarece era necesar un alt moștenitor, ea a adoptat , pe  fiul uneia dintre surorile sale cu fratele mai mic al lui Hsien Feng. Tânărul a primit numele imperial de Guang-Hsu. Când Guang-Hsu a fost destul de mare pentru a lua puterea, Tzu Hsi știa că era slab și  că trebuie să rămână la putere, chiar în spatele scenei.

        Mi-a plăcut această carte şi am învățat  foarte multe despre relația de dragoste și ură cu japonezii, Revoluția Boxerilor  și pierderea unor teritorii, cum ar fi Taiwan, Coreea și Vietnam, bine descrise  în carte , oferind cititorului o mai bună înțelegere a acestei perioade istorice tragice

Concluzia: Una donna forte in un paese e un'epoca profondamente maschilista, capace di piegare le leggi a suo favore e governare con saggezza e orgoglio un Stato ormai alla deriva. O femeie puternică într-o țară și o epocă profund sexistă, capabilă să manipuleze legislația în favoarea ei, și să guverneze cu înțelepciune și mândrie un stat a în derivă. Un romanzo bello, interessante e anche istruttivo che sono felice di aver letto.

Un roman frumos, interesant și instructiv  pe care mă bucur că l-am citit.

 Alte recenzii care te-ar putea interesa:

Imparateasa Orhidee - Anchee Min  

Ultima fugară - Tracy Chevalier

Sinops: Trasee secrete, case conspirative, pedepse singeroase, ura si razbunare, iar pe dedesubt, ca un curent nestavilit, dorinta de libertate care tine totul in miscare. Aceasta este Calea Ferata Clandestina, o retea secreta prin care negrii fugari ai Americii mijlocului de secol XIX sint calauziti catre libertate. In acelasi timp, de la est la vest se misca necontenit caravanele colonistilor in cautarea unei vieti noi. Iar la raspintie, chiar in coltii de salbaticiune tinara ai acestei tari zbuciumate, nimereste Honor Bright, o tinara quakerita fortata sa-si paraseasca Anglia natala.Singura printre oameni straini de singe si de suflet, intr-o comunitate religioasa ce denunta raul, dar nu-si poate apara principiile, intr-o America in care viitorul si prosperitatea se cladesc pe umerii sclavilor, nevoita sa minta si sa insele pentru a salva vieti care nu intotdeauna pot fi salvate, Honor Bright trebuie sa descopere unde se afla salvarea: in legatura fortata cu trecutul sigur si familiar ori in desprinderea dureroasa si dificila.

“Dincolo de oraşul nostru, drumul se prelungeşte în pădure, mai puţin în locurile în care s-au tăiat copaci ca să se facă loc unor terenuri agricole. Sînt cioturi şi buturugi peste tot. Anglia este foarte ordonată, acolo ai sentimentul că Dumnezeu a pus copacii într-un loc al lor şi păşunile într-unul al lor şi că lanurile au fost acolo dintotdeauna, nu a fost nevoie să fie create. Aici mă uit la pădure de la fereastra cămăruţei mele şi am senzaţia că se strecoară înapoi către oraş şi că topoarele nu pot s-o ţină departe decît pentru scurtă vreme. Ştii că întotdeauna mi-a fost drag de copaci, dar aicimulţimea lor te copleşeşte, de ajungi să nu ţi se mai pară ospitalieri, ci ameninţători.(…) Aici traiul zilnic pare mai nesigur decît acasă.(…) În oraşele americane pe care le-am vizitat pe drum încoace, şi în special acum în Faithwell, simt că trebuie să ne descurcăm singuri, că nu ne putem buzui pe sprijinul altora fiindcă nu sînt întotdeauna liberi atunci ca să te poţi încrede în ei.”

Impresiile mele: Un nou roman de Tracy Chevalier, este întotdeauna promisiunea unei călătorii frumoase prin spatiu si timp. Încă o dată, datorită autoarei, m-am trezit parașută într-un timp şi  un context specific, descoperit  prin  ochii si mintea personajului principal și este aproape ca și cum aș fi fost eu acolo. Ea are un mod de scriere care dă realism și viață personajelor și narațiunii!
          Ca în cele mai multe dintre  romanele lui  Chevalier, firul principal este evoluția interioară a personajului principal, transformarea unei femei curajoase, timidă și nesigură, într-o  tânără cu idei clare.Într-un fel, Honor  a fugit mereu de la plecarea sa din Anglia în Ohio; nu a îndrăznit să se confrunte cu situații de viață aspre și acest lucru se va schimba.

          Honor  începe ca un personaj  care generează  empatie, dar timid.  Cu toate acestea încet, în liniște și aproape fără să realizeze, ne va cuceri,  ne vom uita problemele  și ajungem  să ne  intrebăm ce va decide,  ce curs va lua viața ei. Deși psihologic nu este un prersonaj cu care să mă identific ,de multe ori ,  m-am trezit gândind ce aş face dacă aş fi în situaţia ei  .

      Adaptarea la noile obiceiuri, tradiții și obiceiuri americane este chiar mai dificilă, deoarece Honor Bright este un quaker (Quakeri este numele dat membrilor unei secte protestante, numite și Societatea Religioasă a Prietenilor, mișcare creștină înființată de puritanul englez George Fox la jumătatea secolului XVII. La începuturi , quakerii nu aveau preoți sau pastori și nici liturghii, deoarece credeau că Dumnezeu îl va inspira pe unul dintre membrii congregației să vorbească în numele lui. Sursa Wikipedia), cu obiceiuri și credințe foarte înrădăcinate și  care sunt descrise complet în această carte.

U ma característica ou tradição que considerei muito interessante, por exemplo, é a confecção de Quilts ( espécie de colchão ou almofadão preenchido com algo macio e quente, como penas, lã ou cabelos. Quilting, que significa acolchoamento, e Patchwork são parceiros no mundo do artesanato, e têm estado juntos há milhares de anos in Wikipédia).          O tradiție pe care am găsit-o foarte interesantă, de exemplu, este realizarea unor quilturi (un fel de saltea umplută cu ceva moale și cald, ca pene, lână sau păr.)A relevância atribuída à confecção de quilts, a descrição detalhada da sua elaboração e tradição Importanța acordată realizării acestor pilote, descrierea detaliată dedicată pregătirii și tradiția lor  afez com que a narrativa se tornasse, a meu ver, um pouco exaustiva. făcut narațiunea să devină, în opinia mea, destul de exhaustivă.

       Corespondența dintre Honor familia și prietena sa este  folosită  pentru a desena o paralelă între Anglia și Statele Unite ale Americii din acea vreme .Tonul confesional a scrisorilor face cartea mai atrăgătoare deoarece,  subliniază sentimentele și izbucnirile de personalitate  ale tinerei  care, în cele mai multe cazuri, nu are curajul să-și exprime   opiniile în mod liber.

            Dincolo de psihologie și emoțiil, Chevalier de asemenea strălucește în abordarea problemelor de interes istoric incontestabil . Ea  abordează tema emigrării voluntare a europenilor, dificultățile lor de adaptare pe  acest pământ "liber" atât de vast și flagelul sclaviei.

Concluzia: O poveste despre curaj și prietenie, care  se raportează la  cele mai mari valori ale umanității, care promovează egalitatea. Um relato emocionante do percurso de uma mulher com um conceito de justiça e uma preocupação social admiráveis. Um romance de época bem escrito, que aguçou a minha curiosidade em saber mais sobre os Quakers e a sua admirável arte dos quilts. Un roman  bine scris ,  care  stârnit curiozitatea mea să știu mai multe despre quakerii și quilturile lor .Entre outras coisas claro.

Recomendo. Recomand.

Eleganța ariciului - Muriel Barbery

 

 

Ironic, frumos, captivant, minunat și de neuitat.

          "Eleganța ariciului "este un roman filosofic care spune povestea  locuitorilor de la numărul 7 Rue de Grenelle din punctul de vedere a două personaje feminine puternice

„Mă numesc Renée. Am cincizeci şi patru de ani.
De douăzeci şi şapte de ani sunt portăreasă la nr. 7, rue de Grenelle, o frumoasă casă boierească cu o curte şi grădină interioare, împărţită în opt apartamente de mare lux, toate locuite, toate gigantice. Sunt văduvă, scundă, urâtă, dolofană, am bătături la picioare şi, dacă e să mă iau după unele dimineţi mai neplăcute, o răsuflare de mamut. N-am studii, am fost întotdeauna săracă, discretă şi insignifiantă. Trăiesc singură cu pisica mea, un motan mare şi leneş, care nu are nicio particularitate notabilă, decât că-i miros urât labele când e contrariat. Nici el, nici eu nu facem deloc eforturi pentru a ne integra în hora semenilor noştri. “  

"Numele meu este Paloma , am doisprezece ani şi locuiesc la nr. 7 pe rue de Grenelle, într-un apartament de bogătaşi. Părinţii mei sunt bogaţi, familia mea e bogată, iar sora mea şi cu mine suntem prin urmare virtual bogate. Cu toate astea, cu tot norocul şi cu toată bogăţia, de mult timp ştiu că destinaţia finală este bolul cu peştişori. Cum de ştiu? întâmplarea face să fiu foarte inteligentă. Chiar excepţional de inteligentă. {…} Iată de ce am luat următoarea hotărâre: la sfârşitul acestui an şcolar, în ziua în care voi împlini treisprezece ani, pe 16 iunie, o să mă sinucid.”

         "Eleganța ariciului" este un roman  care descrie bucăți de viață alese și însoțite de gândurile celor  două personaje principale.  Ca  şi Paloma, Renée are, de asemenea, o vedere deosebită asupra lumii, mult mai largă decât îşi  imaginează  locuitorii clădirii. Nenhuma das duas se enquadra nos padrões convencionais da vida cotidiana e acabam se tornando amigas, independente da barreira social que as separam. Se  împotrivesc  standardelor  convenționale ale vieții de zi cu zi și sfârșesc prin a deveni prietene, indiferente la  barierele sociale care le separă. E pelos olhos críticos e sensíveis dessas duas personagens passamos a conhecer um pouco do estilo de vida parisiense refletido no dia a dia dos demais moradores do prédio chique e tradicional que faz parte do universo de ambas - como também percebemos o quão parecida pode ser a percepção do mundo para pessoas com histórias tão diferentes. Prin ochii critici și sensibili ale acestor  două personaje , ajungem să știm un pic mai multe despre  stilul de viata parizian reflectat în viața de zi cu zi a  rezidenților. « L'élégance du hérisson » n'est pas un roman qui raconte une histoireAflăm despre valoarea lucrurilor mici, frumusete pe care o ascunde lumea, importanța artei și a  culturii.

         Autorul își asumă rolul de critic social și prezintă, într-un spațiu mic, o grămadă  de rezidenți bogați, snobi, egoişti şi plini de prejudecăți,  în timp ce portăreasa și fata sunt marii observatori ai lumii din jurul lor, capabile să perceapă realitatea în care trăiesc și filozofeze despre asta.

Muriel Barbery vorbește despre  filozofie în opera sa, precum și capodopere ale  literaturii franceze și ruse. Recurre constantemente a ' Anna Karenina ', la obra más conocida de León Tolstoi , con la que el personaje de Renée está poco menos que obsesionada. La cultura japonesa es un elemento que sabía no podía faltar, y sinceramente me pareció que aparecía en la novela casi por imposición . Constant  face trimiteri la "Anna Karenina a lui  Lev Tolstoi, de care Renée este obsedată. Barbery  aduce,  de asemenea, un tribut frumos culturii japoneze.  Renee și Paloma sunt îndragostite de tot ce este legat de Japonia  și  viata lor se schimbă odată cu sosirea domnului Ozu.  Autorul, însă, merge mai departe , şi în onoarea lui, limbajul din "Eleganța ariciului" este plin de melancolie, tăcere și înțelepciune inerent în literatura de specialitate japoneză și cinema. . E ceva cu adevarat frumos.

Mărturisesc că  la prima vedere, această carte, probabil din cauza titlului, nu m-a captivat, dar s-a dovedit a fi o surpriză reală.  Mi-a placut.Am iubit să citesc  povestea văzută  prin ochii a două personaje aparent diferite, și totuși   atât de similare, suflete pereche.Trebuie să recunosc că la început am detestat cum  se  exprime Paloma, dar am realizat treptat oboseala pe care o resimte  fiind înconjurată de atât de multă banalitate. . Renee este un personaj fascinant , cu gustul său pentru artă și admirația pentru lucrurile frumoase. Este o femeie foarte inteligentă, care, la fel ca toate ființele umane, are  temeri și îndoieli. Mi-a plăcut relația dintre  Paloma și Kakuro, un alt locuitor al  imobilului  . În opinia mea, cartea promovează relații sociale, și mai ales prietenia

   Stilul folosit de autor este foarte puternic .Să recunoaștem: Am fost chiar obligată să caut  anumite cuvinte în  dicționar … este prima dată  mi se întâmplă acest lucru  în timp ce citesc un scriitor contemporan!

                Concluzia: Este un roman plin de umanitate, inteligent, erudit  şi  în mișcare. Cartea este   fantastică, foarte bine scrisă cu caractere care incanta si complet neconvenționale. Toate acestea sunt bine ambalate într-un joc de cuvinte incredibil, contraste ironice și un ton glumeț, unic. M-am trezit , nu numai , cu zâmbetul pe buze , dar uneori  chiar am râs  la observațiile hilare ale Palomei și Renée.