Leopardul - Jo Nesbo

Categoria: Carti thriller

Autor: Jo Nesbo

Editura: TREI

Nr. pagini: 800

Serie: Harry Hole

An aparitie: 2022

 

Mă întreb cât de multe daune fizice și răni sufletești mai poate suporta Harry Hole? În „Leopardul”, Nesbo își împinge din nou eroul la limita distrugerii și a nebuniei.

După cazul ”Omului de zăpadă”, Harry evadează în Asia, de unde este adus, când la Oslo, poliția găsește două victime cu răni identice și aceeași cauză a morții, ambele înecate în propriul sânge. Există și o a treia victimă a cărei moarte este diferită de cele anterioare, dar ca și până acum, făptuitorul nu a lăsat nicio urmă. Putem ghici că este „operă” unui criminal în serie. Dar de ce mor oameni la întâmplare când, la prima vedere, nu au avut nimic de-a face unul cu celălalt? Ce cheie în selecția victimelor urmează criminalul? Datorită lui  Harry Hole și metodelor sale de investigare neconvenționale, totul devine încet-încet clar.

 În timp ce în părțile anterioare, Harry se certa mai mult cu el însuși sau cu oficialii norvegieni, în acest caz avem un conflict între Divizia de Omucideri și unitatea specială KRIPOS, care va prelua controlul total asupra soluționării cazurilor de omucidere. Protagonistul  nostru trebuie să urce pe culmile nu numai ale deducției, ci și ale intrigii politice.

Sfârșitul romanului este complet lipsit de strălucire. Dacă totul ar fi scurtat cu cel puțin 30%, ar fi un roman grozav.

Aspecte pozitive:

• Ø  mărul lui Leopold al dispozitivului de tortură fantezist, care a adăugat mult dramatism crimelor.

Aspecte negative:

• v  romanul este cu siguranță prea lung, am impresia că autorul a extins inutil anumite fire narative și povestea descrisă a devenit mai palidă și mai inegală.
• v  ideea cu un alt ucigaș în serie mi se pare puțin prea devreme după ”Omul de zăpadă”, unde se presupune că a fost primul astfel de caz în Norvegia, și aici jumătate de an mai târziu încă unul…
• v  Harry, este invincibil, aproape ca James Bond. Își rupe maxilarul pentru a se elibera de  mărul lui Leopold și apoi, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, pleacă în urmărirea ucigașului. Super-erou - până la exagerare. Cu siguranță îl prefer când se află ”jos” decât atunci când se preface a fi Superman. Mai puternic nu este întotdeauna mai bun, domnule Nesbo.
• v  unele descrieri au fost prea grafice pentru mine (de exemplu, când Harry a recăzut în alcoolism). Prefer o descriere mai puțin detaliată, astfel încât imaginația mea să poată învârti gândurile mai departe dacă vreau. Și au fost câteva situații în care nu am vrut să aflu mai multe despre asta.     
• v  Cumva motivul  crimelor nu m-a convins, prea superficial.
• v  Sunt prezente toate clișeele genului : polițistul în declin, ușor alcoolic, superiori obtuzi, colegi geloși, viața sentimentală care ia avânt, tatăl pe moarte…