În țara norului alb - Sarah Lark

An aparitie: 2010

Autor: Sarah Lark

Categoria: Literatura Universala

Editura: RAO

Nr. pagini: 704

  

           O poveste zdrobitoare, bine scrisă, frumoasă, care ne prinde și ne învită într-o excursie impresionantă. Fiecare pagină, fiecare capitol, mi-a stimulat dorința să citesc mai mult și mai mult, iar când  am ajuns la final am simțit o dorință incredibilă de a continua lectura.

            Nu am mai auzit înainte de Sarah Lark, dar după unele cercetări, mi-am dat seama că povestirile sale  se desfășoară în  Noua Zeelandă. Inițial am crezut că asemenea  Australiei a fost colonizată de către foști deținuți. Dar nu. Aparent, ei au fost oameni obișnuiți din Marea Britanie care au decis să investească în această  țară atât de frumoasă și oarecum similară cu a lor.  De fapt, prezența străină în Noua Zeelandă este foarte târzie.  Colonizarea a început în jurul anului  1830 și în 1840 în urma  ​​Tratatului de la Waitangi,  Noua Zeelandă  a devenit colonie a Imperiului Britanic. Un tratat despre care se vorbește în carțile de istorie și este controversat și astăzi.

„Fâșii de ceață acopereau țărmul. Daca echipajul nu ar fi dat emigranților asigurări că în spatele norilor se ascunde Insula de Sud, nu ar fi dat nici o importanță deosebită acestui strat de nori. Abia când se apropiară de țărm, se profilară prin ceață munții și contururi aspre de stânci, în spatele cărora se buluceau din nou nori. Arăta ciudat , de parcă munții ar fi plutit în albul acela strălucitor ca vata.”

       Prima carte din această trilogie spune povestea a două fete, Helen și Gwyneira.  Venind din  medii diferite , dar avand in comun promisiunea unui viitor fericit, cele două tinere decid să se aventureze în  Noua Zeelandă, fara sa stie că aceea călătorie  va fi începutul unei prietenii lungi și a unei vieți pline de greutăți.  Gwyneira, de origine nobilă și proprietara unui temperament de foc, este logodită cu fiul unui baron de lână. Helen, cu origini modeste  și un temperament mai senin - dar, de asemenea, cu vise mari - speră să își găsească un soț.  Ambele pleacă cu speranță în fericire, dar ceea ce găsesc este foarte diferit  de ceea ce le-a fost promis. Totuși, pentru că sunt  femei puternice, ele vor găsi forța necesara pentru a depăși dificultățile  întâlnite și de a își construi o viată mai buna, indiferent de obstacolele pe care le au în față. Ceea ce nu vă imaginați este că soarta familiilor lor se împletește dincolo de ceea ce cred și chiar doresc.

“Ținutul care mă înconjoară este de o frumusețe și o întindere nesfârșită, dar pare să lipsească miezul, care ar aduce lumină și dragoste în viața mea.Pe scurt, visez să găsesc un om care să împartă cu mine această existență, care să împartă cu mine succesul construirii acestei ferme, dar care să fie gata să mă ajute să suport eșecurile. Da, îmi este dor de o femeie, care să fie gata să își lege soarta de a mea. Ați putea oare să fiți Dumneavoastră această femeie?”

               Stilul  autoarei este fluid, rapid și acțiunea coerentă.  Evenimentele urmează unul după altul și fără să realizezi au trecut câteva decenii de când cele două personaje principale au venit în această țară. Timpul zboara printre rânduri, iar noi urmăm vietile a două familii inamice, în timp ce vedem dezvoltarea unei națiuni.

            Desi personajele care poartă greul intrigei sunt femei și  personajele masculine ale romanului sunt foarte bine dezvoltate.  Sarah Lark a fost în măsură să ofere mai multe nuanțe ale personalității acestor personaje.  Există personaje masculine fără de care intriga cărții nu ar fi înțeleasă. Animalele au, de asemenea, o prezență importantă în această carte, acest lucru este văzut mai ales în relația personajului Gwyneira  cu calul și câinele său Border Collie.

          O caracteristică importantă a romanului este excelenta investigare psihologică a personajelor, motivele și starea lor de spirit care le diferențiază. De-a lungul intrigii suntem însoțiți de un personaj ascuns, dar foarte important, cu adevărat esențial în economia poveștii: familia, văzută aproape ca o entitate separată, punctul central al tuturor acțiunilor bune sau rele ale personajelor, dar temelia vieții lor. În mod evident, acest aspect conferă autorului posibilitatea de a analiza și înțelege diferitele tipuri de relații de familie (între tată și fiu, mamă și copii, între soți), uneori bine, altele mai puțin și, în unele cazuri, foarte rău, după cum vă puteți imagina.

            Autorul atinge, de asemenea, și alte aspecte importante si fundamentale pentru psihologia femeilor, cum ar fi violența în familie, abuzurile fizice și psihologice, precum și teama, diferențele dintre copii doriți și cei nedoriți, care diminuează mitul că pentru o mamă, toți copiii sunt la fel, indiferent de circumstanțele concepției și nașterii.

             Pe scurt, "În țara norului alb" este o carte care ne face să ne gândim cum ar fi dacă într-o zi ar trebuit să renunțam la tot ceea ce avem pentru a merge într-un loc în care nu am mai fost, alături de oameni pe care nu îi cunoaștem și cum ar fi să ne obișnuim cu acest mediu nou fără a ne  pierde noi pe insine si ceea ce suntem.

O lectură recomandată pentru oricine cauta o poveste epica, o poveste de dragoste și aventură.

           Deși  grosimea cărții vă poate speria, paginile cărții se întorc ca prin  magie. Mi-a plăcut cartea: am suferit,am  râs, și chiar m-am îndrăgostit puțin de  James McKenzie ... În general, toate personajele sunt foarte bine definite, de la  liniștită Helen  și rebela Gwyn până la  eternul  beat  Warden Gerald .  Intriga este originală, iar peisajul este spectaculos.  O carte pe care o recomand din toată inima !

(Vă las , mai jos, un filmuleț cu peisaje din Noua Zeelandă.)