Prin Deșert Spre Libertate - Eunsun Kim, Sebastien Falletti

Autor: Eunsun Kim

Editura: CORINT

An apariție: 2017

Nr.pag: 208

În fiecare an, aproximativ 1.500 de oameni fug în China din Coreea de Nord. Doar o mică parte din ei ajung în țara promisă, Coreea de Sud. Organizația Medici fără Frontiere a avut timp de trei ani la Seul o linie de asistență și consiliere pentru refugiați. ONG-ul avea deschise mai multe centre unde refugiații primeau asistență, erau consiliați de experți pentru a reuși să se elibereze de lanțurile dictaturii din țara vecină, unde nord coreenii au fost manipulați de putere, înainte de a lua decizia dureroasă de a își părăsi țara.

Suferințele care i-au determinat pe nord-coreeni să fugă sunt multiple. Cele mai importante sunt cele legate de foametea din anii 1990, care a culminat între anii 1995 și 1998, perioadă în care mulți oameni au murit din cauza foamei, deși nu a existat nici un dezastru natural sau război, ci numai încăpățânarea liderilor. Astăzi, unii dintre refugiați dezvolta simptome anorexice.

Natura regimului, de asemenea, face imposibil ca nord-correnii să se bucure de libertate; orice mișcare, orice informație din exterior sunt cenzurate. Chiar și sinuciderea trebuie să fie însoțită de o scrisoare spunând că aceasta nu este o provocare în caz contrar, rudele sunt cele care suferă.

Eunsun Kim nu este numele autorului. Pentru a nu pune în pericol familia sa care a rămas acolo, a luat acest pseudonim. Asistată de Sebastien Falletti, Kim Eunsun încearcă să ridice vălul care acoperă adevărul despre iadul nord-coreean și socialismul dinastic al familiei Kim.

De-a lungul poveștii Eunsun dezvăluie cum se desfășoară viața de zi cu zi în Coreea de Nord, îndoctrinarea copiilor la școală, obligația de a participa la execuții publice la o vârstă fragedă, cultul personalității centrat în jurul lui Kim Il-sung și a fiului său Kim Jong-il, ignoranța a ceea ce se întâmplă în lume, totul portretizat ca un iad.

Mărturia sa este cu siguranță foarte emoționantă, dar este, de asemenea, instructivă, deoarece ne arată Coreea de Nord prin ochii unei tinere care a trăit acolo până la doisprezece ani și a fost martora unor suferințe de neimaginat, pentru noi ...

Eunsun Kim împreună cu mama și sora ei Keumsun nu au fugit pentru că erau ostile regimului, ci pentru că au vrut pur și simplu să supraviețuiască. În Coreea de nord foamea făcea ravagii și cele trei nu mai aveau posibilități să se hrănească. Economia nord-coreeană a fost sub influența Uniunii Sovietice. Ajutorul marelui frate comunist încetează însă odată cu căderea regimului în anul 1991. Din acel an, economia nord-coreeană este complet destabilizată și foametea își face apariția la mijlocul anilor 1990. În anul 1994  mor bunicii autoarei, iar în noiembrie 1997 moare și tatăl său. Povestea incepe, câteva săptămâni mai târziu. 

La 11 ani, Eunsun  își scrie testamentul, în întunericul apartamentului său gol, în micul oraș Eundeok. După ce tatăl său a murit de foame, ea a fost convinsă că a venit și rândul ei. Aceasta, probabil, a fost soarta a sute de mii de nord-coreeni când a izbucnit foametea teribilă  din anii 1990, și probabil ar fi fost și a ei, dacă mama ei nu ar fi decis în  anul 1999 să treacă ilegal cu cele două fiice, râul Tumen și să fugă în China.

Cu greu mama și cele două fiice pun piciorul pe pământ chinez unde sunt vândute unui țăran chinez. O brută analfabetă care o forțează pe mama lui Eunsun să-i nască un fiu. Deși, ele caută să scape, o descindere a poliției chineze pune capăt oricărei speranțe, și în temeiul acordurilor dintre autoritățile chineze și nord-coreene, acestea sunt returnate în țara lor, unde sunt duse într-un lagăr de reeducare și supuse umilințelor pe care dictarura le rezervă celor pe care îi numesc „dezertori“. Dar Eunsun, mama și sora ei reușesc să scape în mod miraculos și trec din nou râul Tumen.

Disperate și îngrozite de ideea de a fi arestate din nou, fără să știe unde să se refugieze, ele aleg să se întoarcă ... lângă torționarul lor din China. Dar, în ciuda prezenței fratele mai mic, care le leagă emoțional de bărbat, ele vor fugi în cele din urmă în Shanghai. Ultima parte a călătoriei lui Eunsun are loc prin Mongolia și deșertul Gobi pentru a ajunge în Coreea de Sud, țara promisiunilor pentru  refugiații nord-coreeni. După nouă ani de călătorie,au reușit în cele din urmă să ajungă în Coreea de Sud. 

Astăzi Eunsun a înțeles că țara sa este condusă de o dinastie de tirani însetați de sânge, și că cel puțin 150.000 de deținuți  supraviețuiesc sau mor în lagăre. La fel ca mulți nord-coreeni, ea știa că oamenii dispar fără urmă. Dar, înainte nu știa cum sau de ce. 

Am apreciat limbajul foarte simplu al cărții, care oferă o mare credibilitate povestii. Pentru cititorii mai tineri, care nu au auzit de regimul conunist de la  Phenian și ororile suprarealiste pe care populația țării le-a îndurat la sfarsitul anilor 1940, cartea este un loc bun pentru a începe. 

În concluzie: Mărturia lui Eunsun  are rolul de a revela lumii adevărul despre regimul totalitar comunist al dinastiei Kim: Kim Il-Sung (bunicul și fondator al regimului în  anul 1948), Kim Jong Il (fiul) și de la moartea recentă a acestei din urmă 17 decembrie 2011, Kim Jong-un.

 Mai multe sute de mii de nord-coreeni au încercat să scape de acest iad totalitar. Doar 22.000 au reușit să ajungă  în Coreea de Sud.

Astăzi Eunsun Kim, mama și sora ei trăiesc într-o lume modernă, la doar 40 km de granița de netrecut care separă poporul coreean.

Mulțumesc  EDITURII  CORINT  pentru  exemplarul trimis spre recenzie.