Film Suffragette (2015)

  " Sufragetă "Termenul a fost inventat de presa britanică pentru a  își bate joc de activiștii mișcării pentru vot a femeilor, in special membri ai Uniunii Sociale si Politice a Femeilor. "

"Femeile nu au temperament flegmatic, sau echilibrul mental pentru a-și da cu părerea în afacerile politice. Dacã le vom permite femeilor dreptul de a vota, asta va duce la pierderea structurii sociale.Femeile sunt bine reprezentate de cãtre tații, frații și soții lor. Dacã le vom oferi dreptul de a vota, trebuie sã le mai oferimși alte drepturi. Vor cere dreptul de a deveni deputați, miniștri de cabinet, judecãtori. "

Chiar și astăzi, putem găsi femei care sunt atât de obișnuite cu viața lor încât nu își dau seama că există încă multe de făcut în ceea ce privește drepturile femeilor. Unele femei declară că nu sunt feministe, sau nu au nevoie de feminism, dar ideea este că, dacă suntem feministe, aceasta se datorează faptului că trebuie să fim. Și știți pentru ce motiv trebuie să fim feministe ? Trebuie să luptăm pentru drepturile noastre și pentru egalitate, pentru că, dacă nu luptăm , nimeni nu  o va face pentru noi.

Sunt milioane de femei în  jurul nostru, care cred că este bine să lasăm lucrurile așa cum sunt și că acesta este modul în care ar trebui să fie lucrurile, dar, ca și personajul feminin din film, Maud, la un moment dat in viata lor sfârșesc prin a descoperi că situația se poate schimba, și că, cu efort, curaj si determinare, pot  obține mult mai mult decât își imaginează.

"De zeci de ani, femeile au militat pentru egalitate și dreptul la vot. Argumentele lor au fost ignorate. Ca răspuns, Emmeline Pankhurst, lider al mișcării sufragetelor, a cerut o campanie națională de nesupunere civilă. "

În regia Sarei Gavron "Suffragette" urmează drumul  lui Maud Watts, interpretată  atât de inspirat de frumoasa si talentata Carey Mulligan ( "The Great Gatsby"). Maud este o femeie tânără care lucrează ca spălătoreasă într-o societate condusă de un bărbat  obișnuit să  își abuzeze sexual angajatele. Și deși este obosită, după ce ajunge acasa  de la locul de muncă, Maud  încă mai trebuie să se îngrijească de fiul și soțul ei, Sonny (Ben Whishaw). Tot ce își dorește Maud este să  își trăiască viața și să aibă grijă de familia ei. Până când , datorită unor circumstanțe neașteptate, este târâtă în mijlocul unui dezastru politic, mișcarea sufragetelor, lupta pentru dreptul de vot lal femeilor. Sufragetele (au chiar și  susținători bărbați) au fost întotdeauna liniștite și foarte implicate, până când realizează  că faptele sunt mai importante decât cuvintele și  începe un fel de război civil între femei și poliție, de altfel,momentul în care Maud este inserată în acest univers . Alături de aceasta, privitorul este aspirat în inima acestei mișcări și începe să învețe, să înțeleagă și să sufere cu fata, care prin simplul act de a cere vot  pentru femei devine un paria al societății.

Carey Mulligan a fost o alegere excepțională ca protagonistă. Am putut simți fiecare emoție și dilema a  personajului, fie de furie, durere, frica sau disperare. Desigur, nu am putea să nu  vorbim de minunata interpretare a Helenei Bonham Carter ca Edith Ellyn, o femeie puternică, care este dispusă să riște și să lupte cu toată puterea ei pentru cauza in care crede. O femeie a cărei mamă a încercat  ca fiica ei să  se bucure de același drept de a învăța ca fratele ei. Edith este o sufragetă, o militantă reală și nu se teme să o spună. Din contră, ea este mândră de toate faptele sale.

Aproape toate personajele poveștii, Maud, Edith, Violet si  Alice, sunt fictive, dar inspirate  de mii de femei, personaje reale. Fiecare femeie este un prototip. În timp ce Maud Watts este imaginea femeii care muncește , mamă și soție, Edith Ellyn (Helena Bonham Carter) reprezinta toate acele femei care au visat să  studieze, să aibe  o carieră. Edith a reușit să studieze și să devină farmacistă, deși ea ar fi dorit să fie medic. Edith este norocoasă pentru că are sprijinul lui Gerald, soțul ei, care participă la activitățile mișcării sufragetelor. Personajul lui Edith este inspirat de două femei adevărate. Pe de o parte, Barbara Ayrton-Gould, o sufragetă care a studiat chimia la University College din Londra și, pe de altă parte, Edith Margaret Garrud, de asemenea, sufragetă și una dintre primele femei care sunt specializate  în artele marțiale,  cea care predă femeilor din  Uniunea socială și politică (WSPU)  metode rudimente de auto-apărare.

Interesant este că  scenaristul Abi Morgan, nu s-a axat  pe marii lideri care au luptat pentru drepturile femeilor, ci pe  femeile obișnuite, care au suferit chiar mai mult decât restul sufragetelor, pentru simplul fapt de au dorit să fie auzite.

Este exact motivul pentru care personajul lui Meryl Streep, Emmeline Pankhurst (care este lider al întregii mișcări), apare  doar două minute pe tot parcursul filmului. Așa că, dacă ai crezut că "Suffragette" este un film clasic  cu Meryl Streep,  te-ai înșelat, este de fapt contrariul; prezența actriței este doar o strategie pentru a atrage atenția oamenilor. Dacă ar fi fost promovat ca un  film cu Meryl Streep, eu sunt sigură că mulți oameni ar fi pierdut performanța excelentă a protagonistei reale, Carey Mulligan.

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale productiei este in modul in care anchetatorii de poliție, în frunte cu marele Brendan Gleeson tratează vandalismul femeilor ca acte extreme, ca și cum  acele femei erau agenți subversivi . Într-un fel, protestele nu au reprezintat o amenințare pentru societatea dominată de bărbați, care au văzut aceste proteste ca imorale, pentru  că sugerau că  femeile nu  mai rămân pasive în fața legii și a culturii opresive.

"Suffragette"  recreează perfect lupta acelor femei care au sacrificat mult pentru a realiza un vis pe care mulți bărbați (și femei)  nu au crezut că  îl  vor  atinge niciodată. Filmul poate fi șocant pentru unii , deoarece  pune accentul pe aspecte   care neagă drepturile de bază a jumătate din populația globului și, în multe cazuri , femeile sunt văzute de bărbați ca fiind inferioare atât fizic cât și intelectual.

"Femeia rãtãcitoare merge departe sã caute tãrâmul libertãții.

Cum o sã ajung acolo?

Rațiunea rãspunde:

Existã doar un singur mod

Și doar unul.

Prin muncã grea și prin sudoarea suferinþei.

Altã cale nu existã.

Femeia...

Dupã ce a renunțat la toate lucrurile pe care le strânsese, spuse:

De ce mã duc spre acest tãrâm îndepãrtat la care nimeni nu a ajuns?"

După mulți ani de sacrificiu și o luptă care a dus la arestarea peste o mie de femei britanice în anul 1918, dreptul la vot a fost acordat femeilor în vârstă de 30 de ani. În  anul 1925, legea a recunoscut dreptul mamelor asupra copiilor lor.