Stalpii pamantului - Ken Follett

Sinops: Într-o epocă a războiului civil, a foametei şi a luptelor religioase se înalţă uluitoarea catedrală din Kingsbridge. Pe acest fundal, vieţi se împletesc: cea a lui Philip, stareţul devotat şi inventiv, care îşi doreşte să înalţe cea mai mare catedrală gotică din lume... a lui Tom, zidarul devenit arhitect ­ un bărbat cu sufletul sfâşiat... a frumoasei şi misterioasei Lady Aliena, urmărită de un secret ruşinos... şi a luptei dintre bine şi rău, care va întoarce biserica împotriva statului şi frate împotriva fratelui. Uluitoare epopee a ambiţiilor, anarhiei şi puterii absolute, desfăşurată pe fundalul evenimentelor tulburi din Anglia secolului al XII-lea, romanul reprezintă capodopera istorică a lui Ken Follett. Enormă şi strălucită... o poveste minunată... plină de personaje incredibil de verosimile, dincolo de bariera secolelor... atinge toate sentimentele umane ­ iubire şi ură, loialitate şi trădare, speranţă şi disperare. ­

„Fata îşi aţinti ochii ei aurii, hipnotici asupra celor trei străini, cavalerul, călugărul şi preotul; apoi îşi rosti blestemul, pronunţând cuvinte teribile pe un ton răsunător:

— Vă blestem să aveţi parte de boală şi de jelanie, de foame şi de durere; casele voastre să fie mistuite de foc, iar copiii să vă moară spânzuraţi; duşmanii să vă prospere, iar voi să îmbătrâniţi trişti şi plini de regrete, să muriţi în mizerie şi agonie…”

Impresiile mele: "Stâlpii Pamantului" este o mare frescă istorică în jurul orășelului fictiv Kingsbridge, Anglia.  Acolo, visul și curajul mai multor bărbați vor duce la construirea primei biserici gotice din Anglia.  Autorul descrie  în mod strălucit etapele de construcție a catedralei.   

          Reconstrucția istorică este foarte meticuloasă, iar pe toată durata lecturii am fost catapultată înapoi în timp , mai exact in anul 1120.  Follett a fost foarte bun din acest punct de vedere, reușind să reînvie Evul Mediu pentru cititor, prin prezentarea dificultățile cu care se confruntă personajele, dar și datorită descrierilor detaliate ale vieții de zi cu zi a timpului.   

          Cu această reconstituire  realistă a unei ere dispărute, autorul ne introduce într-o lume în care se  intersectează o serie de personaje, fiecare reprezentând o clasă socială. Povestea este prezentată din mai multe perspective: cler, domni puternici, cavaleri însetați de sânge, muncitorii săraci, o domniță în dizgrație ... În viziunea lui  Ken Follett, toate problemele legate de această perioadă a istoriei s-au datorat puterii religioase, deciziilor politice și influență unor oameni bogați. 

            Peisajul politic al romanului este plasat la sfârșitul domniei lui Henry I al Angliei. Moartea sa, precedată de evenimente turbulente ca revolte și trădări, au aruncat Anglia într-un adevărat război civil, o perioadă de haos, de care au beneficiat aristocrații, ce cufundă populația servilă în mizerie și violență. Unul din personajele principale ale  cărții, starețul Philip, este un fel de sinteză între umanism și necesitatea de a monitoriza mașinațiunile politice. Este minunat cum Follett expune procesul care îl determină pe Philip, un călugăr cinstit, să accepte negocieri mai mult sau mai puțin obscure pentru împlinerea  viselor sale.

Toate personajele sunt bine descrise și puse în scenă, permițând cititorului să își formeze o imagine de ansamblu a personalității și motivelor fiecăruia, în timp ce  se concentrează pe trei personaje principale ale romanului: starețul Philip, tânără și frumoasă Aliena și tânărul Jack, foarte talentat la sculptură , care visează sa fie într-o zi  maestru constructor ca tatăl său vitreg Tom, de la care a  învățat tot.

         Follett exploatează cu măiestrie caracteristicile omului în contextul relațiilor pe care le stabilește.Vicii, ambiții, gelozii, intrigi, conspirații, trădări, prietenie, dragoste și alte sentimente sau condiții, sunt expuse într-un mod atât de crud și real încât m-am oprit de multe ori  să meditez  asupra capacității ființei umane de a depăși dificultățile și provocările ce îi stau în cale,  indiferent de preț. Deși intriga este setată  în secolul al XII-lea, Follett sugerează că omul nu a evoluat  deloc pînă in prezent , pentru că în multe situații, vom continua să reacționăm la fel de primitiv ca în trecut.  Egoismul individului crează un lanț de evenimente care de multe ori duc la tragedii. De-a lungul cărții întâlnim un fel de psihanaliză a minții criminale: cum nedreptatea socială  și condițiile economice (materiale, de mizerie) duc la crimă.
    Concluzia:   O lectură absolut uimitoare !  Toate emoțiile sunt amestecate în acest roman: sensibilitate, durere, furie, iubire și ură, neînțelegere, contemplare, frumos și urât ... “Stâlpii Pământului” este un roman istoric excepțional.  Am fost impresionată de profunzimea personajelor și Follett a reușit să îmi mențina treaz interesul pe tot parcusul lecturii. E imposibil să nu te atașezi emoțional de narațiune, să nu îți imaginezi că pășești pe  drumurile care traversează orașul Shiring și Knigsbury, că nu participi la dialogurile dintre personajele care populează acest roman epic.

Aștept cu nerăbdare să citesc continuarea “O lume fără sfârșit” !