Partea întunecată a magiei - V.E. Schwab

An aparitie: 2017

Autor: V.E. Schwab

Categoria: Literatura Universala

Colectie: Young Adult

Editura: NEMIRA

Prezentare: 360

"Partea întunecată a magiei" a fost o carte pe care mi-am dorit foarte mult sa o citesc. Am profitat de colaborarea mea cu Librăria Online Libris  pentru a solicita un exemplar și dorința mi s-a îndeplinit mai repede decât mă așteptam.

Cartea este un set de fantezii urbane în diferite versiuni ale Londrei. Această poveste are loc în anul 1819 la Londra. Orașul este împărțit în patru lumi paralele: cenușiu, roșu, alb și negru. 

Kell se ocupă de transportul corespondenței oficiale dintre regii Londrei, fiecăruia dintre ele, pentru a le diferenția, Kell le-a dat o culoare.

Londra Cenușie este o Londră fără magie, marginită de râul Tamisa și condusă de regele George al III-lea, despre care nu știm prea multe, cu excepția faptului că este puțin nebun; și de prințul regent, despre care sunt sigură că vom auzi din nou în cărțile următoare.

Londra Roșie este casa lui Kell și este o Londră unde magia este obișnuită. Există magicieni mai puternici și magicieni mai slabi. Aici domnesc regele și regina Maresh cu moștenitorul lor, prințul Rhy. Familia regală l-a adoptat pe Kell de la o vârstă fragedă și, deși Kell crede uneori că este folosit doar pentru abilitățile sale, adevărul este că se simte parte din familie.

Londra Albă este o Londră cu lupte pentru putere. Magia nu este atât de comună, iar cei care o dețin fac tot ce trebuie pentru a o păstra și chiar pentru a obține mai mult. Pentru albi, magia este sinonimă cu puterea și nimeni nu o știe mai bine decât frații Danes, tiranii care guvernează. Tronul alb are printre rîndurile sale singurul alt antari existent, Holand, care slujește gemenilor numai pentru că este legat de o vrajă care nu-i permite să nu-i asculte pe regi.

În cele din urmă, există Londra Neagră, Londra care a fost distrusă de magie și despre care nimeni nu știe nimic altceva, deoarece ușile sale au fost  închise și sigilate după haosul pe care l-a produs magia.

Obosit de monotonia corespondenței regale și ca orice persoană cu o asemenea putere incredibilă, Kell decide să profite de abilitățile sale mai mult decât să ducă și să aducă scrisorile între regi. Totuși, dezvoltarea acestei activități care nu este "legală" este ceea ce îl determină să se găsească într-o situație explozivă care poate sau nu să includă o magie mai întunecată decât ceea ce deja cunoaște.

Aflându-se în pericol, calea lui Kell se intersectează cu cea a Lilei Bard, un hoț din Londra Cenușie, care nu vrea decât o navă care să o poată scoate din orașul în care este un criminal căutat și să pornească în căutarea aventurii. Împreună, ei se vor angaja într-o călătorie plină de cele mai mari amenințări, pe care abia și le pot imagina amândoi.

Din primele pagini, suntem intrigați de acest univers special. Mi-a placut foarte mult ideea de Londră Cenușie (lume fara magie), roșu (imperiu prosper), alb (lume periculoasă) si negru (zonă interzisă, plină de intuneric). Există multe lumi cu magie în literatură, da, dar acest roman mi-a arătat ceva diferit: lumea fictivă nu trebuie să arate diferit, trebuie să se simtă diferit. Fiecare Londra este vibrantă, tensionată și înspăimântătoare. Fiecare este unică.Viziunile, mirosurile și sunetele sunt cruciale, dar și modul în care personajele vorbesc și gândesc despre acel loc. Deși avem de a face cu un univers complex, am rămas totuși cu câteva întrebari: Ce este în spatele Londrei negre? De ce numele Londra? În plus, de ce "vorbesc" engleza aproape pretutindeni? Detalii mici care ne arată cât de puține știm despre această lume. 

Structura dată magiei este absolut divină. Prima este magia elementară clasică, mai degrabă comună și mai îndreptată spre convingerea elementelor decât spre supunerea lor, a doua spre o magie sangvină practicată strict de Antari și în cele din urmă descoperim o magie mai întunecată (de aici titlul), o magie care fie te supune ferm, fie te consumă complet.

Personajele sunt un alt punct forte al romanului, dar personal am fost puțin dezamăgită pentru că speram ca unele dintre ele să fie mai profunde. 
            Kell este un Antari, unul dintre puținii rămași, care pot încă să manipuleze magia și să controleze toate elementele. În opinia mea, este unul dintre acele personaje care nu strălucesc pentru că este umbrit de alții, dar, în general, este plăcut. El este un personaj bun, care nu ezită să-și murdărească mâinile pentru a apăra oamenii de care îi pasă. Mă așteptam la mai mult de la el, uneori pare confuz, mai ales când folosește magia. Pentru a sprijini pe Kell avem pe Lila care, mi s-a părut un personaj un pic prea stereotip. Fata care a pierdut totul, care nu are nici o îndoială când trebuie să ucidă, care este dispusă să moară pentru o aventură blablablabla. Oh, nu este iritantă, mulțumesc lui Dumnezeu, dar mie nu mi-a plăcut, nici măcar nu am simțit simpatie pentru ea. Ea m-a lăsat complet indiferentă. 
            În antiteză cu Kell avem pe Holand, celălalt (și ultimul) Antari încă în viață, care locuiește într-o altă Londra, cea Albă, sfâșiată de lupte pentru putere. El m-a fascinat de prima pagină. Holand este cel care a suferit și a lucrat pentru regii din Londra Albă. El este un anti-erou. Nu un ticălos, ci un anti-erou. Și V.E. Schwab l-a construit la perfecțiune. Holand are motivele, temerile și conștiința sa. Mi-a plăcut să cunosc un personaj atât de fragmentat și profund ca el, cel care ar da totul pentru că nu are nimic de pierdut. 

Alte personaje interesante, dar, din păcate, prea puțin exploatate, sunt cei doi gemeni din fruntea Londrei Albe, Astrid și Athos. Același lucru l-aș putea spune despre prințul din Londra Roșie, Rhy. El a apărut foarte puțin pentru gustul meu, o figură destul de interesantă (care pentru a spune adevărul mi-a amintit de Dorian din Tronul de cleștar). De fapt, și alte lucruri îmi amintesc de seria lui  Maas și, dacă s-a inspirat cu adevărat de pe urma acesteia, am deja o idee vagă despre rolul Lilei în toate astea. 

Privind la carte ca un întreg, pot spune că mi-a plăcut. A început încet, dar a avut nevoie de timp să introducă personajele și universul, pe care le-am apreciat. După jumătate, însă, am avut impresia că povestea a continuat să evolueze încet deși speram la un ritm mai rapid. Gândindu-mă, de fapt, mă așteptam la o dezvoltare parțial complet diferită. Cred că autoarea a avut o idee frumoasă, dar nu a profitat din plin de ea. 

Mulțumesc  Librariei Online Libris  pentru ocazia oferită de a citi și  prezenta impresiile mele despre  această carte!