Vrăjitoarea adevărului - Susan Dennard

An aparitie: 2016

Autor: Susan Dennard

Categoria: Literatura Universala

Colectie: Young Adult

Editura: NEMIRA

Nr. pagini: 496

Titlu Original: Truthwitch 

“Vrăjitoarea adevărului” este primul volum dintr-o serie  intitulată  Tărâmul Vrăjitoarelor. Complotul  acestei serii  are loc în ținuturile stăpânite de patru regate, dintre care trei le cunoaștem în această poveste și un regat misterios menționat doar în trecere. Fiecare are un stil de viață unic și un sistem de magie complex. În  această lume distrusă de război, pe lângă imperii, există regate mai mici, care se luptă pentru subzistență și un tratat de pace  care este pe cale să expire. După  expirarea tratatului, toate ciocnirile armate sunt permise și fiecare își pregătește apărarea sa în secret. În acest conflict care se prefigurează la orizont, magia  va face diferența. Dar magia este mult slăbită și fântânile care sunt sursele magiei s-au uscat cu  mult timp în urmă. Numai întoarcerea Cahr Awen, un duo  de vrăjitoare mitic este capabil de a eradica răul cel mai întunecat și ar putea restabili gloria lor din trecut. Frumos, nu? Autorul dezvoltă aici un întreg sistem de magie. Este nevoie de un pic de timp pentru a fi asimilat, informațiile fiind furnizate pe  bucățele, dar este foarte interesant și contribuie în mod semnificativ la unicitatea romanului. 

În această lume, vrajitoarele trăiesc printre oamenii normali, și pot avea  puteri diferite. Unele sunt mai rare decât altele, deci mai valoroase și căutate. Safiya Fon Hasstrel este o Domna de Cartorra, adica o nobilă din principalele regate, dar averea ei a fost irosită de către unchiul său, așa că trăiește într-un apartament în Veñaza. Deși și- ar dori să aibă o viață normală, este, de asemenea, o vrăjitoare a adevărului, o vrăjitoare rară, care este capabilă să distingă adevărul de minciuni. Iar această abilitate este foarte căutată de către conducătorii tuturor țărilor vecine. 

Safi este impulsivă, incapățânată si nu este un personaj  ușor de suportat;  totuși, în ciuda acestui fapt, după un timp "m-am obișnuit" cu personalitatea ei, chiar dacă nu va fi niciodată personajul meu preferat. 

Ca urmare a unei  mici erori de judecată, Safiya, și Iseult, prietena ei  dintr-un trib de nomazi, trebuie să fugă. Încrezătoare în abilitățile lor și  în prietenia  neclintită ce le leagă, ele sunt convinse că sunt capabile să cucerească lumea. Dar un Vrăjitor al sângelui este dușmanul lor. Acesta este un mercenar nemilos, capabil să le simtă magia. Lucrurile se complică și mai mult atunci când Safiya se află în centrul unei intrigi politice. În timpul  fugii lor disperate, cele două tinere se găsesc la bordul unei nave conduse de un prinț disperat  să își salveze poporul. 
              Prietenia dintre Safi și Iseult este una dintre cele mai bune părți ale cărții. Iseult det Midenzi este Sora de Fir a lui Safi. Dupa ce i-a salvat viața Safayei, când amândouă erau foarte mici, Iseult a rămas legată de Safi și de atunci: una face planuri și cealaltă acționează. Iseult are un trecut pe care ar dori să îl  lase în urmă, dar oricine poate vedea că este din tribul Nomatsi. 

“Cu toate că, teoretic vorbind, Imperiul Dalmotti îi îngăduia tribului nomatsi să trăiască nestingherit – atâta vreme cât caravanele lui stăteau la cel puţin douăzeci de mile depărtare de orice oraş –, membrii lui erau totodată declaraţi „animale”. Nu erau protejaţi de lege, şi totuşi puţini dalmotti se opuneau acestei stări de fapt. Să spui că midenzii nu-şi tratau cu bunătate străinii era doar o jumătate de adevăr. Fiind unul dintre triburile nomatsi care se aşezaseră şi renunţaseră la viaţa nomadă, midenzii găsiseră aici o plasă de siguranţă de care să se agaţe.(..) Şi totuşi, pe cât se luptau midenzii să-i ţină pe străini departe, pe atât se luptau să-şi ţină oamenii aproape. Dacă părăseai aşezarea, erai condamnat să fii un înstrăinat, iar înstrăinat  era ceva ce niciun nomatsi, nici măcar Iseult, nu voia să ajungă. ”

Este, de asemenea, o  Vrăjitoare a Firelor, vrajitoare care poate vedea legăturile care unesc oamenii: prietenie, iubire, rivalitate ... Puterea sa este anormală, cu toate acestea, și nu pare să funcționeze bine ca și cea a altor vrăjitoare ca ea; de aceea s-a mutat departe de familia ei. Iseult este personajul meu preferat datorită încrederii în sine de care dă dovadă, secretelor, preocupărilor și inteligenței sale.
              În ciuda acestui fapt, partea mea preferată a fost cea prezentată din punctul de vedere  a lui  Aeduan, un Vrăjitor al sângelui, vânător de recompense. Un Vrăjitor al sângelui poate fi ucis doar  prin decapitare: toate celelalte răni se vindecă fără probleme. Poate lua, de asemenea, controlul  asupra sângelui unei alte persoane, sau să recunoască mirosul magiei sale de la km. Evident, acest lucru face din Aeduan un inamic formidabil, pe care l-am iubit.

 Merik este  prințul din Nubrevna și un Vrajitor al Vântului, dar și cel de al patrulea personaj principal, care în cele din urmă a ajuns să îmi placă, dar adevărul este că la început nu am fost convinsă. Modul în care s-a comportat cu Safi nu mi-a plăcut și mi-a provocat sentimente amestecate, deoarece, pe de o parte, am înțeles  că tot ceea ce face el  este  pentru țara sa, dar pe de altă parte a fost prea brutal. În ultimele capitole mi-a plăcut un pic mai mult, dar nu am fost mulțumită.

Personajele secundare mi-au plăcut mai mult decât mă așteptam.Kullen, Fratele de fir a lui  Merik m-a impresionat cu loialitatea sa; secretele nedescoperite ale prințului Leopold mi-au stârnit curiozitatea,  iar misterul legat de Vrăjitoarea numită Păpușarul (este un nume de rău augur, trebuie să recunosc) m-a intrigat.

Concluzia:  “Vrăjitoarea adevărului” este o carte care a răspuns pe deplin așteptărilor mele. Pe  fundalul  unui conflict, interese misterioase și contradictorii, puteri  care ar face orice pentru a face rost de o vrăjitoare a  Adevărului, Susan Dennard  a oferi cititorilor un univers unic, atractiv, de care am fost complet absorbită.  Complotul este ritmic și dă aceastei povești  mult dinamism. Asezonată cu romantism și o cantitate mică de tensiune,  romanul a avut ingredientele necesare pentru a fi pe placul meu. O recomad, fără nici o îndoială !