sâmbătă, 9 iulie 2016

Eroul evurilor - Brandon Sanderson



An aparitie: 2015
Categoria: Literatura Universala
Colectie: Fantasy
Editura: TREI
Nr. pagini: 824



“Născuţi din ceaţă”  de Brandon Sanderson, este saga  pe care am descoperit-o la începutul anului 2015. După “Imperiul Final” și “Fântâna înălţării”, ei  bine, în sfârşit, am reuşit să citesc şi ultimul volum al trilogiei. Pentru cei care nu știu ce este, este o saga fantasy într-o lume post-apocaliptică,  cufundată în negură după  ce un erou  s-a transformat într-un  "monstru" când a devenit împărat.
În “Imperiul Final”, noi cunoaștem alomancia. Este darul celor care au sânge nobil. Este aportul de metale care le furnizează capabilități unice, cum ar fi salturi mari, vindecarea ranilor, stimularea emoțiile sau chiar  capacitatea de a prezice viitorul imediat. Cei care posedă toate aceste abilități sunt numiţi  născuți din ceața, ceva mai rar decât un alomant comun. Facem cunoştinţă   cu universul stăpânit  de Lordul Legiuitor. El a fost inițial un erou, dar odată ce a salvat omenirea s-a transformat  într-un "monstru", a luat pentru el însuși lumea și a devenit zeu și împărat. Şi  ca în toate aceste lumi post-apocaliptice conduse de un tiran, există întotdeauna o forță antagonistă. Această forță este reprezentată de Kelsier, Supravieţuitorul de la Hatshin. Kelsier ridică o rebeliune împotriva Lordului Legiuitor , alături de mai mulţi alomanţi, dintre care iese în evidenţă Vin, personajul principal feminin din sagă.
În al doilea volum, “Fântâna Înălțarii”, am văzut guvernul  lui Elend și modul în care acesta  se schimbă treptat de la un savant precaut, într-un rege respectabil și dinamic. În timp ce Elend și Vin au o relație romantică tulbure, orașul Luthadel rezista unui asediu teribil condus de trupele  lui Cett, Straff Venture și Jastes Lekal, atrași de zvonurile că în oraş există un depozit atiu, mineral alomant important. Vin descoperă mai multe despre speciile misterioase create de  Lordul Legiuitor: Coloşii, Kandra și inchizitorii din oțel. În același timp, religia creată în jurul  lui Kelsier crește la niveluri disproporționate.
“Eroul Evurilor”  ne aduce cuplul mai unit ca niciodată. Elend este acum împărat în Stăpânirea Centrală și  este ajutat  în continuare de Vin. Ultimele lupte le-au dus noi prieteni și speranță, dar le-au adus  şi cunoștințe. "Monstrul", adica  Lordul Legiuitor, a întemniţat, de fapt, o divinitate hidoasă, eliberată  de Vin prin Ascensiune Ei bine, Elend și Vin încercă să oprească acest inamic teribil, în timp ce luptă  să păstreze un imperiu unit.

Această "trilogie" a fost, fără îndoială, una dintre cele mai mari surprize, iar al treilea volum a venit doar pentru a  confirma toate ideile  care s-au format în mintea mea. Chiar trebuie să-l felicit pe Brandon Sanderson pentru că, în ceea ce privește povestea, această carte (și întreaga serie) a fost una dintre cele mai bune  pe care le-am citit vreodată. Mi-a plăcut că în ultimele 100 de pagini, 50 sau chiar până la ultimele 30 de pagini, am continuat să fiu surprinsă. Eu cred că acest volum este cel mai bun din serie. Am căzut direct sub vraja primelor două volume , dar “Eroul Evurilor” este pentru mine apoteoza, încoronarea aventurile lui Vin și a grupului său.
            De ce? Pentru că toate problemele abordate în “Ultimul Imperiul ” și  “Fântâna Înălțarii ”îşi găsesc  rezolvarea aici. La sfârşitul volumului al doilea am lăsat protagoniști într-o lume la un pas de agonie și distrugere, după ce Vin a eliberat o forță distructivă,când încerca să  îndeplinească ,de fapt, profeția care va salva lumea. Un an mai târziu, Vin și Elend sunt în căutarea ultimei speranțe a planetei.  Sazed după ce şi-a pierdut marea iubire, provoacă toate religiile pe care le știe și încearcă să caute adevărul prin credință. Întrebarea "ce ne așteaptă după moarte? "revine în forță chiar mai mult  acum că este sfârșitul lumii. Năruire  este eliberat, ceața acoperă totul…
   În acest al treilea volum, există mai mulți factori pozitivi. Personajele sunt credibile iar universul  are o coeziune impresionantă.  Vin şi-a pierdut nesiguranța, Elend este un om mult mai luminat  şi  aflăm mai multe despre Marsh. În cele din urmă știm cine este adevaratul personaj negativ din poveste, chiar dacă aceasta nu se manifestă în formă fizică. Schimbarea decorului, din  Luthadel  în oraşele  Urteau și Fadrex, a fost, de asemenea, un aspect  pozitiv, permiţându-ne să cunoaştem noi orașe și dând un impuls intrigei. Un alt aspect într-adevăr impresionant este complexitatea complotului. Sanderson oferă întotdeauna detaliile potrivite la momentul potrivit.Este o carte plină de mistere, jocuri politice, cu personaje foarte inteligente, care se  joacă cu sentimentele noastre, care ne lasă dornici să știm ce urmează. Toate întrebările și suspiciunile   pe care le-am avut  din primele două cărți - secretul inchizitorilor, religia ascunsă și trecutul Kandra, originea ceței, legenda deformată a eroului evurilor, motivaţiile lordului legiuitor - toate aceste lucruri devin clare în acest roman final, cu o explicație pentru tot ceea ce s-a întâmplat în această ceață și peisajul învăluit de cenușă.    
Ei bine, există unele lucruri care mi-au  lăsat un pic sceptică cu privire la anumite aspecte  care mi s-au părut forţate, în special, explicaţia privind originile  cețurilor și  mitul Eroului Evurilor. Am apreciat modul în care cartea s-a încheiat și explicația generală , dar ... simt că această explicație nu se potrivea  destul de bine cu cărțile anterioare.

Acum, poate suna ca nu mi-a  placut  povestea , dar adevărul e că mi-a placut foarte mult această carte. La naiba, am iubit-o. Am iubit diferitele tipuri de magie și explicațiile lor, în profunzime  (Allomancia versus Feruchemia versus Hemalurgia).Apropo, și ca o notă finală, îmi place modul în care Sanderson face un rezumat al evenimentelor din cărțile anterioare, întotdeauna importante, astfel încât să ne reamintim imediat când începem un nou volum din trilogie.
 Rezultatul seriei va multumi cu siguranta marea majoritate a fanilor autorului.

Alte  recenzii care te-ar putea interesa

4 comentarii:

  1. Hm, văd că ai făcut o pasiune pentru acest autor! :) Deși nu pare genul meu, recenzia e frumoasă iar cartea sună bine!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este unul dintre autorii mei preferati. Cartile lui se incadrează la fantasy.

      Ștergere
  2. O recenzie frumoasa, ma ispiteste, Ely! Felicitari! Recunosc ca nu am citit nimic de acest autor, dar il am in wishlist!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc !cred ca ne ispitim una pe alta:))
      Eu citesc seria cu Gabriel de Sylvain Reynard :D

      Ștergere