Piatra lunii - Wilkie Collins

Sinops: Carte politista care intemeiaza romanul britanic modern de gen, Piatra Lunii este povestea unui diamant exceptional care ajunge, printr-un testament, in posesia tinerei lady Rachel Verinder. Dincolo de zidurile casei ei din Yorkshire pandesc preoti hindusi, veniti sa recupereze piatra sfanta, prada de razboi a colonizatorilor britanici. De aceea, cand Piatra Lunii dispare din camera lui Rachel, explicatia cazului pare la indemana. insa ancheta detectivului Cuff descopera o istorie mult mai complicata si un numar neobisnuit de mare de suspecti: o camerista complexata, indragostita fara speranta de logodnicul lui Rachel, varul lui Rachel, Franklin Blake, sau chiar tanara mostenitoare in persoana.

 

 „Refluxul veni înainte de a-mi fi terminat ţigara. Sub ochii mei nisipul se umflă şi apoi îi cuprinse întreaga suprafaţă un tremur înspăimîntător, de parcă vreun duh al groazei vieţuia, se mişca şi fremăta în străfundurile ţărmurilor. Înseninarea mă povăţuia să pipăi de-a lungul dreptei  arătate de băţ. Curînd răbdarea îmi fu răsplătită: nimerii lanţul. Îngenuncheat în poziţia aceasta, faţa mea se afla la doi coţi de faţa Nisipului Mişcător. Imaginea lui atît de aproape de mine îmi zdruncină o clipă nervii. Un gînd înfricoşător îmi trecu prin minte; gîndul acesta, că moarta s-ar putea ivi ca să mă ajute în căutările mele, aici, în locul unde-şi pusese capăt zilelor, îmi îngheţă sîngele în vine, cu toată arşiţa soarelui.”     

 

 Gândurile mele: Romanul are o structură foarte originală, cu un stil proaspăt ,distractiv şi plin de ironie. .Acest roman precede nașterea lui  Holmes( 1868) şi este  considerat primul roman polițist din literatura engleză. Pentru prima dată au fost mai  mai mulți suspecți,  a apărut conceptul de alibi şi  duo-ul de poliţişti  aparent antagonist.Carte a provocat o controversă asupra modului de a trata dependența de opiacee și a ridicat întrebari  asupra dependenţei de  laudanum a  scriitorului .
          Foarte frumoasă este construcţia narativă , deoarece  povestea nu este spusă într-un mod uniform. Romanul  este construit ca și cum ar fi vorba de o serie de declarații  individuale.Fiecare personaj ne spune exact ceea ce știe despre furtul diamantului și nu prin extrapolarea la ceea ce știu alții sau ceea ce au făcut. Aceste mărturii pun cititorul într-o poziție de judecător.

         Acţiunea este remarcabilă, precisă și plină de surprize, dar ceea ce mi-a plăcut la  această carte este mare capacitatea a  autorului de a portretiza o lume în care vechile convenții înrădăcinate , au început să se clatine.

        Mai multe personaje  apar de-a lungul romanului legate de familie și de diamant și a căror  mărturii vor fi cheia pentru a înțelege  ce s-a întâmplat de fapt cu bijuteria. Cazul va fi o provocare pentru mintea sergentului Cuff, un detectiv extravagant, care " putea foarte bine fi luat drept preot, antreprenor de pompe funebre sau orice altceva, numai drept detectiv nu..." Metodele sale un pic cam  neobișnuite ,provoacă admirația tuturor personajelor  dar și a cititorului.

Concluzia  Un  roman capabil de a menține cititorul captivat, cu răsturnări de situație abil împrăștiate de-a lungul cărţii.