duminică, 12 august 2012

Umbra Noptii de Andrea Cremer



Titlu: Umbra Noptii
Titlu original: Nightshade
Autoare: Andrea Cremer
Editura: Litera
Numar pagini: 400
An publicare: 2012


                      Andrea Cremer in ,,Umbra Noptii a  creeat o lume populata  de  varcolaci ( Gardieni ) - care servesc vrajitorii ( Pazitorii). Pazitorii sunt într-o luptă eternă cu Căutătorii. Acestia au aceleasi origini ca Pazitorii dar   cu câteva secole in urma cand a avut loc ,, Supliciul” s-au impartit in Pazitori si Cautatori. Gardienii ii slujesc pe  Pazitori    si  au obligaţia de a proteja locurile sfinte din întreaga lume, în special de  Căutători  dar si de alte persoane care ar putea da peste ele accidental.
,,Supliciul nu a presupus anihilarea Căutătorilor, ci înăbu­şirea unei revolte a Gardienilor. Căutătorii au încercat să-i ajute pe răsculaţi, iar Păzitorii au contraatacat. Au ucis Gardieni şi Căutători deopotrivă. Iar Păzitorii au creat atunci o armă mortală care i-a ajutat să obţină avantajul în război, o armă care s-a numit Cel Căzut. Nu sunt sigur ce anume a fost, dar cu ajutorul ei au înăbuşit revolta. Toţi Gardienii şi Căutătorii care au reuşit să scape s-au           ascuns.”
                      În oraşul de munte Vail există două haite de Gardieni : ,, Umbra Noptii „ si ,,Napasta”. Cala este femela  alfa din generatia ei a haitei ,, Umbra Noptii”  . Dupa ce v-a absolvi  Scoala, se va casatori cu tanarul mascul alfa  al haitei ,,Napasta” Ren Laroche. Alaturi de Ren  vor pune bazele unei noi haite ce vor apara locurile sacre. Dar Cala  încalcă legile si salveaza  un tanar numit  Shay .  El este  om  dar si   nepotul unui   Pazitor Bosque. Are un tatuaj sub forma de  cruce pe gat , semn distinct după care poate fi recunoscut.     
 „In momentul în care a ridicat braţele ca să-şi tragă tricoul pe cap, am rămas cu privirea aţintită asupra modelului negru de pe ceafa lui. Nu mă mai gândisem la tatuaj din ziua în care îi salvasem viaţa. Dar era încă acolo, un desen cu marginile ascu­ţite, în formă de cruce.”
                  Chiar dacă "unchiul" este un Pazitor , Shay nu ştie  nimic despre  lumea supranaturală pana cand o intalneste pe Cala. Cautatorii incearca sa il rapeasca pe Shay .  Cala si Shay incep sa cerceteze   pentru a afla adevarul despre Gardieni  si Pazitori.
                  Intriga cartiii este frumoasa dar exista  aspecte neclare.  De ce Cala il salveaza pe  Shay? În apararea sa , ea spune ca o face pentru că nu poate suporta să il vada  murind, dar de ce? Este pentru că a vrut să se răzvrătească împotriva regimului Pazitorilor? A fost un simplu capriciu? A fost pentru că Shay este frumos? Aş fi dispusa să accept oricare  din aceste explicaţii, dar cartea nu explica clar. Până sa vina  Shay , Cala nu s-a razvratit  împotriva Pazitorilor.
                      Pe masura ce actiunea  se deruleaza  , povestea devine mai puţin despre Cala si mai mult despre Shay, băiatul cu un destin misterios.
              





vineri, 10 august 2012

Jacqueline Monsigny -2. Floris, Cavalerul de Petersburg

Ciclul Floris-Jacqueline Monsigny

 

2.Floris, Cavalerul de Petersburg

„În calitatea voastră de ambasador al meu, domnule marchiz Joachim Trotti de la Chétardie, veţi încerca să obţineţi, pe căi legale, încheierea unui tratat de alianţă cu regenta Ana a Rusiei. În caz de nereuşită, apelaţi la domnii de Villeneuve-Caramey, membri al Serviciului meu Secret. Ei vă vor însoţi în calitate de ataşaţi de ambasadă. Cunosc la perfecţie rusa şi alte câteva limbi, dar e preferabil ca nimeni altcineva să nu afle asta. Dacă solia voastră eşuează, ei vor pune la cale o lovitură de stat pentru a o înscăuna pe ţarevna Elisabeta, fiica ţarului Petru cel Mare, netezind astfel calea spre semnarea acelui tratat, atât de preţios sufletului nostru.”


             Floris şi fratele său vitreg  Adrian sunt  trimisi  în Rusia de către Ludovic al XV-lea. Misiunea lor  secretă:  sa promoveze ascensiunea la tron a  tarevnei  Elizabeta, fiica legitima  a lui Petru cel Mare. Problema este delicată  şi cei doi fraţi trebuie să se bazeze pe talentul lor  şi pe  noroc  pentru a depăşi mai multe obstacole, inclusiv ororile din Siberia. Floris devine  favoritul  surorii  sale  vitrege   împărătesa  Elisabeta, dar oare doreste Floris sa ajunga pe scaunul de domnie al tarilor  rusi? Multe aventuri ii  aştepta pe cei doi  fraţi şi prietenii lor fideli : o întâlnire cu ţiganii care călătoresc spre  Siberia, captivitate şi  evadare din Mongolia, familiarizarea cu China.
  Cu măiestrie, Jacqueline Monsigny  ne poarta pe urmele   eroului său.

miercuri, 8 august 2012

De - as avea un sot cat o musca . . . Hatice Meryem

ISBN:
Editura: All
Anul publicării: 2012
Pagini: 97
Format: 13x20

De-as avea un sot cat o musca…nu este o poveste. Este un sir de istorii fermecatoare, un sirag de vieti pe care le viseaza orice femeie, o claviatura in care fiecare clapa rezoneaza trist, vesel si fericit in acelasi timp.

 Citate

,, Daca as fi sotia unui betiv… intr-o noapte ploiasa, lipita de scaunul din colt, de la geam, as asculta diferitele melodii ale apei care curge pe burlane, iar usa s-ar tranti tare-tare in timp ce-l astept pe sotul meu.
Daca as fi sotia unui portar …intr-un bloc de apartamente…in fiecare seara as gati mancaruri cu usturoi, umpland tot holul de miros.
 Daca as fi sotia unui pititc.. cu siguranta m-as indragosti de el.As crede fara motiv , in senzatia ca toata lumea e impotriva relatiei noastre, relatie greu de inteles de catre cei care privesc de afara; mi-as inalta sufletul cu aceasta senzatie puternica, prin care lipsurile sunt prelungite si ajung invizibile.
Daca as fi sotia unui imam…si sotul meu imam, ca toti imamii muritori de pe fata acestui pamant, ar da importanta lucrurilor lumesti, si eu as semana cu sotiile celorlalti imami, as trai fericita si m-as bucura de viata in lumea asta trecatoare;Daca as fi sotia unui curier…Intr-o zi de iarna, in care  frigul toaca marunt-marunt omul, parcand motocicleta intre doua strazi aglomerate, langa o banca, si chiar  intr-o zi insorita, sub un nuc cu umbra deasa, crezandu-ma un om liber, fara sa bag in seam ape nimeni, as dori sa fiu in visul scurt si cald pe care sotul meu curier il are.
Daca as fi sotia unui dulgher … as avea o viata plina de secrete si rabdare. Plina de secrete asemenea copacului caruia nu I se mai aude vocea pana nu este doborat de taietor, pana nu este batut de ciocan si pana nu este taiat de ferastrau.
Daca as fi  sotia unui gardian… nu m-as trezi prea de dimineata in zilele de iarna, nu as aprinde soba cu o mana de vreascuri verzi , nu as iesi de sub plapuma de indata ce as auzi apa fierband in ceainic si nu l-as lasa sa-mi atinga obrazul cu obrazul lui, nu as aduna ciorapii aruncati seara peste tot, nu as spala pantalonii pantalonii, camasa , chilotiisi maioul ingalbenite de zecile de zile de purtare, si nu le-as aseza in ordinepe un fotoliu, ci as deschide un ochi si m-as uita la sotul meu pe sub plapuma calduroasa trimisa de mama de la tara, intorcandu-ma de pe-o parte pe alta privindu-l de parca ar fi un strain.
Dar eu nu sunt sotia nimanui! Maine voi deschide ochii iar ochii intr-un loc oarecare pe pamant. De departe va ajunge pana  la mine o frumoasa melodie. Ma voi intinde si voi casca pregatindu-ma pentru lume.Voi fi multumita ca sunt in picioare si in viata."
 

Hex Hall - Rachel Hawkins

Titlu: Hex Hall
Serie: Hex Hall
Volum: 1
Titlu Original: Hex Hall
Autor: Rachel Hawkins
Editura: Litera 
 Data apariţie: iunie 2012

Hex Hall  de Rachel Hawkins  are unele elemente previzibile asa cum te-ai  aştepta să găsesti  într-un roman despre lumea magica a unei scoli pentru  creaturi magice .Cu toate acestea Hawkins  creeaza o lume  care "este în întregime a ei . Ea are vampiri care mananca alimente, vârcolaci şi metamorfi , zane si vrajitoare cu puteri diferite. Demonglas ( sticla demonica)  care este singura modalitate de a ucide demonii  este ceva ce nu am mai intalnit  înainte in nici o carte.
,,Statuia avea o înălţime de vreo doi metri şi jumătate, poate chiar mai mult. Era un înger sculptat în piatră gri-deschis, cu aripile larg întinse. Acestea erau sculptate cu atâta migală încât distingeai cu precizie fiecare pană. De asemenea, veşmintele îngerului păreau să se unduiască şi să plutească în bătaia unui vânt imaginar. Într-o mână, ţinea o sabie. Plăselele erau sculptate din aceeaşi piatră ca şi restul statuii, dar lama era dintr-un fel de sticlă închisă la culoare, care strălucea puternic în lumina răspândită de sferă. Cealaltă mână a îngerului era întinsă în faţă, cu palma înainte, de parcă i-ar fi avertizat pe ceilalţi să stea pe loc. În privirea lui se citea atâta hotărâre încât doamna Casnoff s-ar fi simţit ruşinată.
Îngerul îmi era foarte cunoscut, şi am tresărit când mi-am dat seama că era cel pictat pe fereastra cu vitralii de la Hecate, îngerul care îi alungase pe Prodigium.”
 Imi place si povestea ei despre  originea  Prodigium (creaturi magice), care  implică îngeri ce au fost alungaţi din Rai.
,,— După Marele Război dintre Dumnezeu şi Lucifer, îngerii care au refuzat să se alăture unei tabere au fost alungaţi din rai. Un grup - arătă spre îngerul înalt din mijloc - a ales să se ascundă la poalele dealurilor şi în adâncul pădurii. Au devenit zâne. Alt grup a ales să trăiască printre animale; aceştia au devenit metamorfi. Şi ultimii au ales să se amestece printre oameni şi au devenit vrăjitoare şi magi.”
              Atunci când o vraja nu merge bine şi Sophie distruge jumătate din scoala, parintii ei decid să o pedepsească, forţând-o să  invete la Hecate Hall. Aceasta   este un fel de şcoală pentru delincvenţi minori cu puteri supranaturale. La Sala Hex, Sophie invata mai multe despre puterile ei şi descoperă  de asemenea trecutul familiei . Ea îşi petrece zilele   înconjurata de atacuri misterioase şi fantomele strămoşilor.
                          Sophie este un personaj fantastic. Este amuzanta, sarcastica  şi inteligentă, acel  tip  de personaj pe care îi simpatizezi  din prima pagină. M-a facut sa rad la aproape tot ce a spus.
,,— Trec printr-un fel de criză tipic adolescentină, doamnă Casnoff. Ştiţi, am nevoie să mă izolez, să ţin un jurnal, lucruri de genul ăsta.’’
 Sophie  este îndragostita de Archer dar nu tipa de pe acoperişuri ca el este dragostea vietii ei ci doar spune de mai  multe ori  că este doar o simplă pasiune.
,,În plus, pasiunea pe care o făcusem pentru Archer dispăruse de tot. Pe bune. După ce un băiat te izbeşte cu rotula între coaste, cred că, în mod normal, orice sentimente romantice ar trebui să dispară de-a binelea.”
Refuză să fie intimidata de  ,, trinitate” cele trei fete populare ale scolii  si  în loc să se certe cu ele  decide să le ignore.
,,— Mă gândeam numai. Mamă, Sophie, e abia prima ta zi aici şi deja te-ai împrietenit cu proscrisa şcolii, le-ai scos din sărite pe cele mai populare fete şi te-ai îndrăgostit lulea de cel mai sexy tip. Dacă reuşeşti să ajungi în detenţie mâine, o să fii de-a dreptul legendară.”

Sophie este un personaj care cititorii il vor  şi adora. Gandurile si emotiile sunt ale unei adolescente  . Rachel Hawkins a creat o poveste speciala  . Cei  care sunt în căutarea unei  lectură plăcute ,usoare , este alegerea ideala.

                                                           5/6


sâmbătă, 4 august 2012

Kerstin Gier - Culorile dragostei -3 Verde de Smarald

                                 Kerstin Gier - Culorile dragostei 

 



 Verde de Smarald

 

Autor: Kerstin Gier
Editura: Litera
Anul  aparitiei: 15 iunie 2012


                      ,, Nu putem opri timpul; pentru iubire însă,
timpul se opreşte uneori în loc."

Pearl S. Buck

          Povestea are loc într-o Londră modernă, Kerstin Gier, ca scriitor german, a facut o treabă fantastică de a aduce oraşul la viaţă în timpurile moderne, precum şi în trecut. Aceasta, nu se referă doar la peruci şi rochii de lux.
Aceste descrieri nu sunt niciodată prea mult şi nu opresc acţiunea să avanseze cu viteza fulgerului. Dacă veti citi aceste cărţi, nu veţi găsi o poveste extrem de profundă despre viaţă şi moarte, bune şi rele, morală sau umanitate. Dar te vei distra neîntrerupt, descoperind o idee originală despre călătoriil în timp şi o poveste de  dragoste cu personaje simpatice. Personajele sunt întotdeauna aceleaşi  şi eu le îndragesc mult. Gwendolyn şi Gideon sunt încă un cuplu plin de culoare, iar Leslie si Xemerius aduc un strop de umor.
,, — De ajuns, Glenda! Mama o privi furioasă pe sora ei. Leslie este o fată isteaţă şi manierată, iar părinţii ei nu sunt proletari! Tatăl ei este... este...
— Inginer constructor, i-am suflat eu.
— ... inginer constructor, iar mama ei lucrează ca...
— Nutriţionist, am completat eu din nou.
— Iar câinele lor a studiat la Colegiul Goldsmith, spuse Xemerius. O familie foarte respecta.”
Povestea se intensifică, pentru că vom avea în sfârşit răspunsul la toate întrebările noastre. Revelaţiile finale sunt multe, legate şi destul de complicate pentru a fi înţelese de la început. Unele sunt (foarte) exagerate, dar asa sunt  mereu în poveştile cu călătorii în timp. În cele din urmă, povestea este completă. Acest volum, a fost  mai presus de aşteptările mele. Am rezolvat  misterul originii lui Gwen, din primul volum, lucrurile devenind mai clare, dar au fost si unele răsturnări de situaţie. Este rezolvat misterul contelui, cu ajutorul prietenei ei cele mai bune Leslie
La sfârşitul anului volumul 2, Paul a emis niste scrisori către Ghedeon, ce l-au determinat să cerceteze  mai atent tot ce stia el despre calatorii in timp.
Apar o mulţime de neînţelegeri, care sunt repede şterse.
Gwen şi Ghideon au multe de pătimit împreună pentru a il demasca pe Conte .
 De fapt contele a fost  nemuritor până la naşterea lui Gwen, planificand să o ucidă pentru a-şi recaştiga nemurirea.
Am terminat ca de obicei o serie, cu inima grea, tristă că ma voi desparţi de personaje. Imi va fi dor de Gwen, Leslie cu mintea ei pătrunzătoare, dar trebuie spus că ea era cea care a rezolvat cea mai mare enigma pentru noi, demonul Xemerius un tip amuzant, fratele lui Gideon Rafael,  şi în cele din urmă Ghedeon, erou nostru călător în timp…
,,Cei ce sunt iubiţi nu pot muri,
căci dragostea înseamnă nemurire."
(Emily Dickinson)



6/6

Kerstin Gier - Culorile dragostei -2 Albastru de safir

                         

                            Kerstin Gier - Culorile dragostei

  Albastru de safir


Autor: Kerstin Gier
Editura: Litera
Anul  aparitiei: 2011

Charlotte, verişoara mai mica a lui Gwen, a crezut  toată viaţa că va fi ultimul călător în timp  din "Cercul celor doisprezece călători" aşa-numitul "Rubin". În cartea anterioară a lui Kerstin  Gier , "Roşu de Rubin",  Gwen a descoperit, că de  fapt ea este Rubinul.  Această descoperire i-a întors viaţa cu susul în jos. Spre deosebire de Charlotte, care a fost instruită de la naştere, pentru viitoarele misiuni de călătorie în timp prin comportament, dans si istorie, Gwen este un adolescent tipic englez, fericita să stea cu Lesley cea mai bună prietenă, să radă de profesorii lor, decat sa  studieze  moda din Anglia la începutul anilor 1900.
Gwen este atrasă rapid de această viaţă nouă, mai ales când descoperă că acum are responsabilitatea de a aduna sânge de la membrii  „Cercului” pentru cronograf, dispozitivul care va închide cercul. Ea nu înţelege de ce Lucy şi Paul, doi alţi călători, au zburat cu un cronograf în trecut. Ghideon şi Gwendoyn sunt îndrăgostiti nebuneşte. Iubirea lor este pus la încercare când Ghideon şi Gwendolyn intră în ghearele Contelui de St. Germain. Dar călătoriile în timp au capcane neaşteptate.
„Pentru o clipă, m-am relaxat complet şi începu să-mi placă încăperea aceea exuberant luminată şi toţi oamenii aceia atât de bine îmbrăcaţi, după care domnul Merchant întinse o mână prin spatele meu şi mi-o strecură fix în decolteu, astfel că am fost cât pe ce să-mi vărs punciul.
— Căzuse unul dintre aceşti încântători trandafiraşi, pretinse el, rânjind cu subînţeles.
M-am holbat la el derutată. Giordano nu mă pregătise pentru o astfel de situaţie, aşa că nu ştiam ce prevedea eticheta în cazul unui pipăitor din această epocă.”
Pentru mine, cea mai bună parte a acestei cărţi a fost misterul familiilor şi poveştile lor, misterul din jurul marelui plan.

                                                                    6/6

Kerstin Gier - Culorile dragostei -1 Roșu de Rubin


                           Kerstin Gier - Culorile dragostei

Roșu de Rubin 

Titlu original : Rubinrot
Autor: Kerstin Gier
Editura: Litera
Anul  aparitiei: 2011


O călătorie necontrolată în timp este anunţată, de obicei,
cu câteva minute - uneori ore sau chiar zile – înainte,
prin senzaţii de ameţeală ce afectează capul, stomacul şi/sau
picioarele. Mulţi purtători ai genei au pomenit, de asemenea,
despre dureri de cap asemănătoare migrenelor.
Primul salt în timp - numit şi saltul de iniţiere - are loc
între al şaisprezecelea şi al şaptesprezecelea an de viaţă
al purtătorilor genei.

Extras din Cronicile Gardienilor, volumul 2, Reguli general valabile

Întotdeauna m-am întrebat cum ar fi să călătoreasc în timp în epoci diferite, despre care citesc doar în carti. Poate de aceea iubesc atât de mult cărţile,  pentru capacitatea lor de a mă transporta pe  mine în alt loc şi  timp. Kerstin Gier a gestionat bine povestea, prezentandu-ne povestea unei fete de şaisprezece ani şi secretele vechi care sunt în familia ei. Am fost prinsa  în misterul din jurul familiilor de Montrose şi de Villiers şi nu atât de mult în poveste de dragoste.
Gwendolyn este o fata de 16, care  locuieste la Londra. Are o viaţă normală, merge la  o şcoală privată, o familie normală dar, se pare că această familie are un secret: unele fete sunt purtătoare ale unei gene, care le permite să călătorească prin timp. Primul volum al unei trilogii de exceptie. O poveste care amestecă delicios trei teme: adolescenta, dragoste şi fantezie.
— Nu eşti o fată oarecare, Gwendolyn, şopti el, trecându-şi degetele prin părul meu. Eşti cu totul şi cu totul deosebită. Nu ai nevoie de nici o magie a corbului ca să fii specială pentru mine.”
        Gwendolyn mi-a placut (desi am gasit, pur subiectiv, că numele său nu se potrivea deloc cu personalitatea ei). Ea a trăit în umbra verisoarei ei, Charlotte. ani de zile deoarece se credea că gena călătorului în timp va fi mostenită de Charlotte. Cand Gwendolyn se dovedeşte a fi cea care poate călători în timp. Deşi este extrem de confuză, cu ajutorul inteligentei reuseste să de descurce. Ea pune întrebări inteligente după ce a fost forţata    "accepte" darul pe care nu ar fi trebuit să il aibe. De asemenea simte, că mama ei cunoaşte mai multe date privind calatoriile în timp.
           Deşi cartea prezinta multe personaje, povestea este concentrata în principal pe Gwen şi tot ceea ce o priveşte pe ea . Am iubit-o pe Leslie, cea mai bună prietenă, care a ajutat-o în cercetările sale. În afară de mama sa, care  încearcă să o sprijine aşa cum  poate, ceilalţi membri ai familiei sunt oarecum dezamăgiţi de abilităţile ei cele noi. Gwen, este hotărâtă să ia noul său rolul foarte în serios.
Mătuşa fetei aduce (de asemenea) o notă de umor în această familie ai cărei membri sunt în mare parte seriosi şi austeri. Pe la jumatatea cărtii ne este prezentat contele Saint-Germain,  un personaj negativ  important, care cred eu, va deveni mai proeminent în următoarele două volume.
        Gideon, omologul masculin a lui Gwyndolyn care călătoreşte şi el în timp, deşi este destul de arogant de la inceputul până la sfârşitul povestii, a început să arate semne că o acceptă şi îi recunoaşte tinerei Gwyn. Mai mult decat ovestea de dragoste  mi-a plăcut în special ciocnirea dintre personalităţile lui Gwyneth si  Gideon. Clasicul scenariu  pisica-şi-câine.
— Oh, nu!
Vocea lui Gideon era plină de sarcasm.
— Atunci, ce ştii, de exemplu, despre istorie?
— Destule, am spus eu.
Doar tocmai luasem un „A“ la istorie, nu?
— Pe bune? Cine a domnit în Anglia după George I?
N-aveam nici cea mai vagă idee.
George al II-lea? am spus eu la nimereală.
Ha! Părea dezamăgit. Se pare că nimerisem.
— Şi de care casă regală au fost detronaţi Stuarzii la 1702 şi de ce?
La naiba!
— Ăăă, asta nu am învăţat încă, am spus eu.
— Nuuu, fireşte. Gideon se adresă celorlalţi. Habar n-are de istorie. Nici măcar nu poate vorbi cuviincios. Indiferent unde călătorim, o să sară în ochi precum un câine vopsit. În plus, nu are habar despre ce e vorba aici. Nu numai că ar fi inutilă, s-ar dovedi chiar un pericol pentru întreaga misiune.
Poftim? Nu puteam nici măcar să vorbesc cuviincios? îmi veneau în minte nişte înjurături deosebit de cuviincioase, pe care i le-aş fi aruncat cu plăcere în faţă.”
            În timp ce m-am bucurat citind despre "lupta epică", dintre Gwyneth şi Gideon, personajele preferate, pentru mine, sunt Lucy şi Paul. Aceştia deşi au apărut doar de câteva ori în carte, sunt destinaţi unei aventuri în stil mare. Ei sunt motivul pentru care povestea se mişcă în acest fel.  Rubinul Rosu  este un mister perfect  scris, ce mi-a lăsat dorinţa de a citi  următoarea carte din serie,  mai ales că acum stiu ca sunt o gramada de mistere cu privire la motivele  Gardienilor şi chiar  despre Gwyneth.

                                                                     6/6