Codul Katharina - Jorn Lier Horst

 

Categoria:Carti thriller

Serie: Dosare enigmatice

Autor: Jorn Lier Horst

Editura: TREI

An aparitie: 2023

Nr. pagini: 448

 

Este din nou acel moment al anului. În urmă cu douăzeci și patru de ani, Katharina Haugen a dispărut. 

Tot ce a lăsat în urmă a fost soțul ei, Martin Haugen, și ceea ce poliția a numit codul Katharina: numere, linii și o cruce mâzgălite pe o coală de hârtie găsită în bucătărie. De atunci, de fiecare dată când sosește 9 octombrie, inspectorul șef William Wisting recitește dosarele, dar anul acesta casa lui Haugen este goală și întunecată. La aniversarea dispariției femeii, Martin Haugen este de negăsit. În același timp, un tânăr anchetator Kripos sosește de la Oslo în căutarea lui Wisting. Specializat în cazuri reci, bănuiește implicarea lui Martin în dispariția altei tinere la sfârșitul anilor optzeci, dar are nevoie de ajutorul lui Wisting pentru a dovedi.

Planul o implică și pe Line, fiica lui Wisting, care lucrează ca jurnalist independent și are sarcina de a scrie o serie de articole despre caz. Încet, dar sigur, Wisting și Line abordează cazul din diferite perspective.

Pe scurt: Amplasat pe străzile înghețate și pădurile întunecate din Norvegia, ”Codul Katharina” este o poveste uluitoare despre obsesia unui bărbat pentru o ghicitoare. 

Dacă îți plac poveștile criminale cu detalii pline de sânge și macabre, ar trebui să stai departe de JLH, dar dacă, pe de altă parte, îți place o poveste polițistă în care tensiunea crește încet, în care munca atentă a poliției este  bine descrisă și intrigile sunt dezvăluite treptat, trebuie să citești acest roman. 

           Aspecte pozitive:

•  William Wisting este cu picioarele pe pământ, fără alcoolism și nicio relație eșuată. În sfârșit, o persoană complet normală.
•  Pe lângă Wisting, un rol major îl are fiica lui și Adrian Stiller, un alt anchetator. Din păcate, fiica lui a rămas un pic palidă în mintea mea, dar l-am găsit pe Stiller foarte interesant. 
• Personajele în ansamblu sunt umane, nu perfecte - fiecare are punctele lor forte, dar și punctele slabe.
• Horst descrie viața de zi cu zi în a lui  Wisting calm și autentic, așa cum o poate face doar un fost inspector - cu talent literar.
• Mi-au plăcut, de asemenea,  că atât Wisting, cât și copiii lui - sunt „normali”, adică nu au probleme de dependență, probleme de apropiere sau altele asemenea, așa cum au adesea scandinavii. Mi-a păcut Thomas în special, care de fapt joacă doar un rol periferic, este interesant și foarte diferit de ceea ce suntem obișnuiți.
• Duelul psihologic Marin Haugen împotriva lui William Wisting.
• Munca poliției este prezentată în mod realist și ocupă mult spațiu. 

           Aspecte negative:

•  Rezoluția de la final nu m-a putut convinge 100%, pentru că nu totul a fost explicat satisfăcător.