joi, 4 ianuarie 2018

Victoria vulturilor - Naomi Novik



An aparitie: 2016
Autor: Naomi Novik
Categoria: SF & Fantasy
Colectie: Nemi
Editura: NEMIRA
Nr. pagini: 388



Saga Temeraire este o fantezie care rescrie perioada războaielor napoleoniene - nu așa cum ni le amintim de la școală ... ci văzute din cer, de pe spatele unui dragon. Creaturi puternice, de rase diferite, folosite ca forțe aeriene. Unii, majoritatea dintre ei, sunt capabili să transporte mai mulți bărbați, de la artileriști, pentru a arunca bombe până la cei care trag cu pușcă; alții, mai rari, au puteri speciale cum ar fi scuipatul de foc sau acid.
 Napoleon Bonaparte, după numeroase victorii pe continent, se uită acum cu lăcomie spre insulele britanice. Flota engleză se confruntă deseori cu navele franceze. În timpul uneia dintre aceste confruntări, nava Reliant capturează o încărcătură valoroasă - un dragon de o rasă rară, din păcate gata pentru incubație. Coroana nu-și poate permite să piardă o astfel de încărcătură prețioasă, iar dragonul ar fi sălbatic dacă nu ar fi exploatat. Ca rezultat al unei serii de evenimente nefericite, căpitanul  Will Laurence ajunge să iși asume răspunderea pentru micul dragon. Acest eveniment îi va întoarce viața, atât privată, cât și profesională, cu susul în jos. Va fi ofițerul naval capabil să accepte această pierdere și să aprecieze compania dragonului Temeraire?

"Mi se pare foarte ciudat că oceanul este plin de animale pe care oricine le poate mânca, în timp ce pe continent totul aparține cuiva", a spus Temeraire dezamăgit. "Nu mi se pare corect. La urma urmei, nimeni nu mănâncă acum și mi-e foame. "

În "Tronul de jad, " povestea devine mai lentă. Dinamismul primei cărți este uitat. Am descoperit că Temeraire nu era doar un dragon, ci un Celest. Una dintre cele mai rare și prețioase rase din China Imperială, cunoscută pentru inteligența sa ridicată, capacitatea de învățare și memorie. Chinezii nu pot accepta că un Celest este folosit în luptă, având drept însoțitor un simplu aviator. În țara lor, aceste creaturi magnifice sunt doar însoțitoare ale Împăratului.
Cartea este relatată într-un mod prea descriptiv, călătoria (foarte lungă) și șederea ulterioară în China imperială. Singura notă interesantă este povestea vieții dragonilor chinezi, care sunt perfect integrați în societate. În acest volum, suntem copleșiți de intrigile chinezilor și învățăm o lecție despre toleranță, că nu tot ce  strălucește este aur ...

"— Trebuie să-ţi cer scuze, spuse Laurence, cu glasul stins. Mărturisesc că m-am înşelat complet. Oamenii se pot obişnui. Bănuiesc că, având atât de mulţi dragoni prin preajmă, toţi oamenii de aici au crescut cu ei şi nu se mai tem. Dar te asigur că nu te-am minţit cu bună ştiinţă. Asta nu e valabil şi în Anglia. Trebuie că este o chestiune de obişnuinţă. "

"Războiul pulberii negre" este o carte de tranzit. Începe în China,de unde i-am lăsat pe eroii noștri și continuăm până când ajung acasă. De data aceasta, ne vom confrunta cu adversitățile unei călătorii pe uscat, mai degrabă decât pe aripile unui dragon. Vom traversa deșertul, vom întâlni un grup mare de Dragoni Sălbatici și vom vedea războiul de foarte aproape. Forțele lui Napoleon par de neoprit și, pentru a face lucrurile chiar mai sumbre, în întreaga carte se resimte prezența impunătoare a lui Lien, Albinosul Celest.

"— Am venit, răspunse Lien, ca să mă asigur că ai înţeles. Eşti foarte tânăr şi nătărău şi ai fost prost educat. Mi-ar fi milă de tine, dacă mi-ar mai fi rămas vreun strop de milă. Mi-ai distrus toată viaţa, m-ai smuls de lângă familia şi prietenii mei, de la casa mea. Ai spulberat toate speranţele stăpânului meu legate de China şi trebuie să trăiesc ştiind că a luptat şi a trudit în zadar. Spiritul lui nu va avea odihnă, iar mormântul lui va rămâne în paragină. Nu, n-am să te omor. Nici pe căpitanul tău, care te ţine robul ţării lui. Lien îşi scutură gulerul şi, aplecându-se, spuse încet: Am să te văd lipsit de tot ce ai, de adăpost, de fericire, de lucruri frumoase. Am să-ţi văd naţiunea prăbuşită şi toţi aliaţii alungaţi. Am să te văd singur, fără prieteni şi la fel de nefericit ca mine. Iar apoi poţi să trăieşti cât pofteşti, într-un colţ întunecat şi pustiu de pe pământ, şi eu am să fiu mulţumită. "

În acest moment în poveste, vom lăsa în urmă dinamismul vesel al primei cărți, strălucirea și aglomerația vieții din împărăția chineză din al doilea volum și suntem copleșiți de război. Chiar și sosirea unui alt dragon nu ne aduce înapoi magia pierdută. Sigur Iskierka, tânăra Kazilik, nu este la fel de frumoasă ca Temeraire, dar caracterul său impetuos și combativ m-a  amuzat în unele momente ale cărții.
"Imperiul de fildeș" ne duce încă o dată departe de război. După întoarcerea noastră dificilă în Anglia, aflăm că o epidemie a lovit dragonii englezi. Temeraire și Laurence sunt trimiși în Africa, în căutarea unui tratament. Găsirea unor prieteni vechi nu ușurează atmosfera întunecată a cărții. Preocuparea pentru tovarășii lor bolnavi și nevoia presantă de a îi trata sunt resimțite de-a lungul poveștii. În Africa lucrurile nu sunt simple, suntem, de asemenea, implicați în revolta localnicilor care, aflați în sclavie, se răzvrătesc împotriva coloniștilor.

„- Oricât ar dura, mai bine pe o corabie spre un ţel, decât să zacem aici în halul ăsta, chiar de-ar fi să ne înecăm cu toţii pe drum, spuse Berkley. O să terminăm de împachetat până dimineaţă şi nătărăul va mânca bine, de data asta, şi de-ar trebui să-i vârâm vacile pe gât."

La sfârșitul volumului 4, "Imperiul de Fildeș", Temeraire și Laurence erau într-o poziție foarte nefericită, după ce au dat francezilor leacul pentru boala care îi afecta pe toți dragonii. Acuzați de înaltă trădare, ei sunt separați: Temeraire este trimis într-o rezervație pentru reproducere, iar Laurence, care trebuie spânzurat, este ținut în viață numai pentru a asigura buna conduită a dragonului. Vedem pentru prima dată de la începutul serii că cei doi protagoniști evoluează separat, ceea ce aduce o anumită doză de prospețime povestirii și le permite fiecăruia să reflecte asupra ultimelor lor acțiuni. Spre deosebire de volumele anterioare, cei doi eroi nu numai că sunt separați unul de celălalt, dar și, în mod special, consemnați la sol. Fără călătorii în țări exotice sau descoperirea unor noi civilizații, deoarece cea mai mare parte a acțiunii are loc aici pe solul englez, unde Laurence și Temeraire așteaptă să cunoască soarta care va fi rezervată pentru ei. Cu toate acestea, autorul nu se mulțumește cu scene de introspecție și oferă încă o dată cititorilor săi scene frumoase de luptă care, deși mai puțin mai spectaculoase decât în ​​volumele anterioare, sunt totuși de efect. 
Dar acum Napoleon lansează o nouă ofensivă asupra Angliei și ajunge să debarce cu armata și dragonii săi. Acesta este ideea de bază a complotului din "Victoria Vulturilor", așa cum indică atât de bine titlul. Nu sunt expertă  în istoria campaniilor napoleoniene, dar mi se pare că, până acum, deși complotul seriei Temeraire nu a depășit cronologia, începe să se abată serios, pentru că am puține amintiri despre Napoleon care ajunge in Marea Britanie.
Construcția unui paradis al dragonilor în Insulele Britanice trebuie să aștepte până când Napoleon va fi respins, ceea ce nu este ușor. În armata lui Bonaparte, dragonii sunt tratați  mult mai bine și au drepturi aproape ca soldații umani. În spatele acestei revoluții se află Lien, un dragon chinez, un excelent strateg și diplomat. Cercului de prieteni al lui Temeraire se alătură Persciția, un dragon care nu poate lupta, dar este de neînlocuit în matematică și inginerie. Eroii umani - în special duetul Jane & Emily Roland - devine din ce în ce mai complicat, ceea ce face ca soarta lor să fie mai interesantă, dar și schimbă foarte mult ciclul. 
O mulțime de figuri istorice apar în carte, deși mai degrabă în fundal, iar eroii se apropie tot mai mult de centrul evenimentelor istorice. Având în vedere că acțiunea are loc în faza decisivă a războiului, aventurile dragonului sunt din ce în ce mai sângeroase - sunt mai mult morți și răniți, iar descrierile conțin detalii mai drastice. De asemenea, lupta de a acorda aceleași drepturi dragonilor în serviciul Regatului Unit, acordate cetățenilor umani, a intrat într-un stadiu mai avansat, deși unele dintre răspunsurile lui uneori aproape imature amintesc că este încă un dragon tânăr, care încă mai învață să descopere  cum funcționează armata și politica.
Încă de la început, autorul a prezentat dragonii ca pe niște copii umani, dar în "Victoria vulturului", punctul de vedere al dragonului contrastează tot mai mult cu omul. Temeraire nu poate înțelege problemele lui Laurence, care se luptă cu consecințele pierderii rangului, a averii. Războiul este, de asemenea, mult mai simplu decât pentru oameni din perspectiva generală.
Concluzia:  Amestecul fericit de fantezie și ficțiune istorică, eticheta și formalismul secolului al XlX-lea pus la încercare de prezența dragonilor, personalitatea puternică a  lui Temeraire, gânditor revoluționar, acestea sunt doar câteva dintre ingredientele pe care le apreciez la seria scrisă de Novik. Un al cincilea volum distractiv care marchează un punct de cotitură important pentru serie. Novik încă promite mari aventuri pentru Temeraire și căpitanul său, aventuri pe care astept cu nerăbdare să le citesc cât mai curând.
Alte  recenzii care te-ar putea interesa:

Imperiul de Fildeș - Naomi Novik


  Multe mulțumiri Editurii Nemira  pentru exemplarul trimis!

4 comentarii:

  1. Deduc că-ți place mult Naomi Novik! :) Lecturi plăcute și la mulți ani!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daaaaa!!:)) Am citit ce s-a tradus in limba romana.

      Multumesc pentru vizita, La multi ani si bafta in sesiune!!

      Ștergere
  2. Am tot dat peste titlurile lui Naomi Novik, dar niciodată nu am citit o recenzie, până acum. E altfel de cum îmi imaginam. Mă gândeam că povestea e asemănătoare cu cea din GoT, dar, de fapt, e și mai interesantă! Îmi place mult istoria, deci clar am să dau o șansă cărților lui Naomi.
    Lecturi frumoase în continuare!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Novik este unul dintre autorii care mie imi plac. Modul cum a combinat elemente de istorie cu cele de fantezie este inedit. Nu credeam ca este posibila o altfel de perspectiva asupra razboaielor lui Bonaparte.Cred ca aceasta autoare inca mai are multe surprize pentru cititorii sai. Un exemplu concludent este ultimul ei roman-Aleasa Dragonului.

      Multumesc pentru vizita si comentariu!

      Ștergere