Data aparitiei: Martie 2011
Colectia BIBLIOTECA POLIROM
Tip coperta: Brosata
Format: 130x200
Numar pagini: 608
“-
O maşină de scris mi-a schimbat destinul. O Hispano- Olivetti, de care m-a
despărţit săptămâni la rând sticla unei vitrine. Privind din prezent, de pe
parapetul anilor scurşi, e greu de crezut că o simplă maşinărie poate
într-adevăr să schimbe cursul unei vieţi, dinamitând în doar patru zile toate
planurile făcute pentru a-1 menţine. Dar aşa a fost, şi n-am putut face nimic
ca să împiedic asta.”
Titlul original este "El tiempo
entre costuras" ceea ce eu cu putinele mele cunostinte de spaniola as
traduce "Timpul dintre cusaturi". De la titlul original pana
la Iubirile croitoresei este drum lung deoarece nici macar nu e
vorba despre iubirile unei croitorese. Acest roman arată modul în care o
persoană obișnuită, fara nici o pregătire speciala și cu o voință
puternica , sfârșește prin a deveni un spion de bază al
englezilor în intrigile ţesute de-a lungul celui de-al Doilea Război Mondial.
“In doar câteva luni,
am rupt-o cu întregul meu trecut; nu mai eram o umilă croitoreasă de doi bani
şi devenisem, alternativ sau paralel, o mulţime de femei diferite. Fusesem, pe
rând, candidată începătoare la un post de funcţionară, beneficiară a patrimoniului
unui mare industriaş, amantă voiajoare a unui pungaş, aspirantă plină de iluzii
la postul de director al unei afaceri argentiniene, mamă frustrată a unui copil
nenăscut, bănuită de escrocherie şi furt, îndatorată până-n măduva oaselor
traficantă ocazională de arme deghizată în maură inocentă. În şi mai puţină
vreme trebuia să-mi definesc noua personalitate, fiindcă nici una dintre cele
anterioare nu-mi mai era de folos. “
Este un roman foarte bine scris din punct de
vedere literar și istoric. Povestea se
bazează pe fapte istorice bine definite: războiul civil spaniol, Francisco
Franco, Protectoratului spaniol din Maroc, divizarea Europei in cel
de-al doilea război mondial, spionajul.... Povestea
este împărțita în patru părți: pre-război Madrid, Maroc, Madrid și Lisabona
postbelică. Acest lucru imprima cartii în opinia mea, un ritm
dinamic . María Dueñas descrie cum era viața în Spania imediat după Războiul
Civil și surprinzatoare este prezența naziștilor în Spania. Pe de
altă parte, în Madridul post-război, am fost surprinsa să văd ca a
existat o "zona VIP", în centrul orașului. În acesta zona nu a
existat foamete, oamenii isi cumparau haine scumpe, mergeau la
cafenele și diverse festivaluri. In restul orașului domnea foametea și
singura lor preocupare era de a mai trăi o zi .Autorul
amesteca faptele reale cu un complot fictiv .
Unele dintre personaje sunt inventate de autor
ca Sira, Marcus Logan, Dolores, etc ... dar mai sunt si altele reale ca
Ramón Serrano Suñez, Rosalinda Fox, Juan Luis Beigbeder și Alan Hillgarth.
Eroina principală, tânăra
croitoreasa Sira Quiroga ,paraseste Madridul pentru dragoste. Se mută la
Tangier cu un bărbat pe care abia il cunoaște, dar care o face sa se
simta femeia cea mai speciala din lume .Trădata , abandonata si
asaltata de datorii, Sira se mută la Tetouan, capitala Protectoratului
spaniol din Maroc. După luni de depresie, fata, asistata de către proprietara
pensiunii unde locuiește, deschide o casa de moda, care va deveni
curând locul in care vin toate femeile din Tetouan sa isi faca
haine . Acesta este începutul pentru Sira a unor aventuri departe
de tot ce si- ar fi putut imagina ...De-a lungul romanului asistăm la
metamorfoza unei tinere timide care a suferit , într-o femeie puternică
și încrezătoare, ce își asumă riscuri pentru tara sa.
“— Cândva, în urmă cu
mulţi ani, mi-am deschis sufletul în faţa unui bărbat care nu şi-a arătat
adevărata faţă şi m-am chinuit mult să vindec rănile pe care mi le-a lăsat în
inimă. Nu vreau să păţesc şi cu tine la fel. Nu mai vreau minciuni şi umbre. Nu
mai vreau ca alţi bărbaţi să dispună de mine după cum li se năzare,
depărtându-se şi apropiindu-se fără să mă prevină,chiar dacă pentru a-mi salva
viaţa. “
Prin Sira Quiroga vedem cum trăiesc cetățenii obișnuiți, cu restricțiile
,neajunsurile și lupta continuă pentru supraviețuire. De asemenea, putem vedea
situatia femeilor din acel timp, dificultățile cu care se
confrunta o femeie singură care incearca sa supraviețuiască
într-o lume dominata de bărbați.
Drintre personajele secundare
mi-a placut cel mai mult contrabandista Candelaria. Aceasta este un
personaj uimitor, cu nerv și o filozofie de viață destul de speciala.
Vocabularul folosit este potrivit pentru orice cititor, as prefera să-l
definesc ca rafinat. . Scrisul este fluid, personaje bine
concepute, reale, pline de probleme, traume, răni cauzate de viață și
determinare de oțel pentru a merge mai departe. Deși romanul are peste 600 de
pagini , nu există nici un moment de plictiseală. Sunt multe povești
intercalate care mențin curiozitatea aprinsa tot timpul.
În cele din urmă, am fost încântata să văd la sfârșitul lucrării,
bibliografia utilizată de către Dueñas María din două motive:
1. Pentru a fi un scriitor bun, trebuie să fii un cititor mare. Dovada în acest sens este lista lunga de cărți pe care autorul a consultat-o.
2. Pentru cei care ca mine doresc să afle mai multe despre subiectul principal al cărții, există posibilitatea de asi extinde cunoștințele prin intermediul acestor cărți menționate de Maria Duenas.
1. Pentru a fi un scriitor bun, trebuie să fii un cititor mare. Dovada în acest sens este lista lunga de cărți pe care autorul a consultat-o.
2. Pentru cei care ca mine doresc să afle mai multe despre subiectul principal al cărții, există posibilitatea de asi extinde cunoștințele prin intermediul acestor cărți menționate de Maria Duenas.
Concluzie :
Dragoste,
război, spionaj, peisaje exotice, istorie , personaje reale ingenios amestecate
cu cele fictive, descrieri delicioase ale hainelor create cu
inventivitate (la urma urmei, titlul original este Tiempo Entre Costuras,
" timp între cusături" cu dublu inteles facand aluzie la
mesajele criptate) :ce ai mai putea dori?
Citate preferate :
“Nostalgia mă ameninţa
cu loviturile ei, dar ştiam să mă feresc la vreme şi să mă fofilez,
eschivându-mă graţios: învăţasem arta fugii şi o practicam ori de câte ori îi
presimţeam ameninţarea în apropiere.”
“În acest scop,
trebuia să spoiesc trecutul, să inventez în graba mare un prezent şi să
proiectez un viitor pe cât de fals, pe atât de splendid. Trebuia să încep cât
mai iute. Nici lacrimi, nici văicăreli. Nici priviri condescendente în urmă.
Totul trebuia să aparţină prezentului, zilei de azi.”
