Cum să oprești timpul - Matt Haig

Data apariției: 26 feb. 2018

Autor: Matt Haig

Nr. Pagini: 368

Număr volume: 1

Editura: Nemira

Cred că oricine poate scrie despre viață pe o foaie de hârtie, dar puțini vor ști să-și transmită gândurile într-un mod dulce și clar celor care citesc, iar Matt Haig este unul dintre acești câțiva. Mi s-a părut îndrăzneț să transpună într-o poveste poetică, dulce, luminoasă și cu un limbaj accesibil, ceva atât de profund ca viața, timpul necesar pentru a învăța să trăiești, iubirea, teama constantă că ne înșelăm pe noi înșine, oamenii pe care îi întâlnim și care își pun amprenta asupra noastră.

Încă de când ne-am născut sau suntem suficient de în vârstă pentru a înțelege, știm că într-o zi vom muri, pentru că acesta este ciclul natural al vieții - ne naștem, creștem, ne maturizăm și apoi murim - dar asta nu este realitatea lui Tom Hazard, care trăiește de mai bine de 400 de ani datorită unei boli care îl face să îmbătrânească mai încet decât o ființă umană normală. Cu cei 430 de ani de viață, el povestește despre pericolele pe care le-a provocat starea de îmbătrânire lentă atât pentru sine, cât și pentru cei apropiați de el, determinându-i să urmeze un stil de viață mereu pe fugă. 

Tom face parte din Societatea Albatros, care protejează toți așa-numiții "albatroși" de persecuții pe care le pot suferi în laboratoare experimentale și alte pericole. Societatea are o regulă foarte importantă: să nu se îndrăgostească niciodată. În plus, există faptul că nu pot rămâne mai mult de opt ani într-un singur loc, există "misiuni" pe care trebuie să le îndeplinească și așa mai departe. Oamenii normali sunt numiți de ei "efemeri".

"Este ciudat cât de aproape este trecutul, chiar și atunci când vă imaginați că este departe. Ciudat cum poate să sară dintr-o propoziție și să te lovească. Ciudat cum fiecare obiect sau cuvânt poate găzdui o fantomă.Trecutul nu este un loc separat. Sunt multe, multe locuri și sunt întotdeauna gata să apără în prezent. "

"Cum să oprești timpul" este o carte fermecătoare. O carte plină de învățături și lecții pe care le vom primi de la viață. Pentru mulți, capacitatea de a deveni nemuritor poate fi un vis. Dar când citești câteva cuvinte ale lui Tom, înțelegi că nu este așa. El a văzut cum marea dragoste a vieții sale a murit înaintea ochilor săi și nu a putut face nimic. Narațiunea melancolică îi însoțește viața și el, chiar dacă neintenționat, ne învață multe. Ne petrecem timpul corect și cu oamenii potriviți?

 Povestea este împărțită în flashback-uri ale trecutului și ale prezentului. Tom, care trăiește ca profesor de istorie, încearcă să se afle într-un loc liniștit, trăind viața liniștită a unui profesor. Dar, evident, o persoană cu atât de multă istorie de spus, nu putea trăi în liniște pentru o lungă perioadă de timp. Tom este ușor de manipulat de șeful organizației Albatros, deoarece își dorește foarte mult să își găsească fiica, ceea ce îl face să accepte misiune după misiune, chiar dacă nu este de acord. 

Prezentând personaje și locuri cunoscute în istoria mondială, narațiunea este o adevărată "plimbare" prin istoria lumii, cu referințe proeminente la fapte și locații care au marcat lumea în ultimele secole. Tom trăiește epoca elisabetană, revoluția industrială, epoca jazzului, două războaie mondiale. Îl întâlnește pe William Shakespeare și pe Scott Fitzgerald, vizitează lumea cu James Cook.  Dar lunile, anii, secolele trec și Tom se pierde între lipsa de siguranță, frică și durere.

Ultima lui identitate îl conduce pe Tom înapoi în Londra, unde și-a întâlnit dragostea cea mare, Rose, acum 400 de ani. Aici, fiecare stradă, fiecare parc, fiecare semn de stradă pare să aibă amintiri. Pentru că a trăit atât de mult și în multe locuri diferite în lume, a dobândit o mare cunoaștere despre modalități și obiceiuri care îl ajută să rămână mereu incognito. 

Concluzia: Mi-a plăcut această lectură, deoarece modul în care autorul a dezvoltat personajul a fost incredibil și să-l văd pe Tom, un om prins în timp, care trebuie să trăiască zilnic cu amintirile trecutului său, a fost inimaginabil. La urma urmei, nimeni nu ar trebui să fie singur, iar singurătatea pe care o trăiește, îl face să se blocheze în el și să nu își mai trăiască viața și să existe.

Modul în care autorul descrie protagonistul, arătându-i durerea, suferința, problemele sale de viață, toate dificultățile cu care se confruntă de când și-a descoperit starea de non-îmbătrânire și creșterea și cunoașterea de sine în poveste, este cu adevărat frapant și bine structurat. 

Deși este o carte care alunecă spre genul scenice fiction, ceea ce aduce autorul aici este mult mai mult decât atât, se referă la existența umană și la sensul literal al vieții. Știi acele momente când nimic nu are sens? totul merge prost și ești doar obosit de tot? Această carte vorbește despre aceasta, despre trezirea voinței de a trăi, despre pierdere, tristețe și durere, precum și despre descoperirea de sine, dragoste și speranță.  Este povestea unui om al cărui trecut amenință să umbrească viitorul. Ca cititor, am putut empatiza cu ușurință cu Tom Hazard, chiar dacă nu am 439 de ani. Experiențele și amintirile din trecut ne pot paraliza, inhiba, dar tot ele ne pot oferi speranță și ne-au permis să evoluăm.  

Cea mai importantă lecție pe care am învățat-o din această carte este că istoria este o stradă cu sens unic. Există o singură direcție în care să privești și anume în direcția viitorului. O privire constantă  înapoi nu schimbă trecutul, prezentul, să nu mai vorbim de viitor. Bineînțeles, putem învăța din trecut, dar dacă suntem blocați în el tot timpul nu vom ajunge nicăieri.

"Istoria nu este ceva ce trebuie să aduci la viață. Istoria este deja în viață. Suntem istorie. Istoria nu este  reprezentată de politicieni, regi sau regine. Istoria este toată lumea. Este totul. "

Mulțumesc  EDITURII  NEMIRA  pentru ocazia oferită de a citi și  prezenta impresiile mele despre  această carte!